marți, 21 februarie 2017

OPINIE Ziare.com - Bugetul UE 2018: Cum folosim cei 160 de miliarde de euro pentru siguranță și joburi

Creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățenilor sunt cele trei mari priorități pe care mi le-am asumat, ca negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul Uniunii Europene (EU) pentru anul 2018, buget pe care îl estimez la aproximativ 155 - 160 de miliarde de euro. Ca să avem un termen de comparație, acesta echivalează cu PIB-ul României pe un an întreg și reprezintă 1% din veniturile generate anual de economiile tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene. Îmi propun să fac aici doar o scurtă trecere în revistă a priorităților pe care mi le-am stabilit ca negociator-șef al Bugetului UE 2018, voi descrie mai pe larg în texte viitoare negocierile și abordările pe care le vom avea pe toată durata procedurii bugetare.


Prioritățile pe care le-am stabilit
Procedura bugetară la nivelul Uniunii Europene este una deosebit de complexă și necesită mai multe etape de negociere, de aceea am prezentat, încă de la începutul lunii februarie, colegilor eurodeputați din Comisia pentru bugete prioritățile politice ale Parlamentului European pentru bugetul UE de anul viitor. În baza acestor priorități, voi negocia bugetul pe parcursul anului cu Consiliul UE (care reprezintă guvernele statelor membre) și cu reprezentanții Comisiei Europene (organismul executiv al Uniunii Europene) urmând ca proiectul final de buget să fie aprobat la nivelul Uniunii Europene cel mai probabil până la finalul lunii noiembrie, deci după 10 luni de negocieri bugetare intense.

Am ales aceste trei mari priorități, creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățenilor, deoarece cred, pe de-o parte, că provocările în materie de siguranță cu care ne-am confruntat în ultimii ani sunt o preocupare pentru oameni si vreau să facem mai mult pentru a crește siguranța cetățenilor, iar, pe de altă parte, observ că economia Uniunii Europene încă nu a revenit la ritmul de creștere de dinaintea crizei și consider că este nevoie de o mai mare concentrare asupra acelor domenii ale economiei care generează creștere economica sustenabilă.

Investiții în infrastructură, cercetare, inovare, IMM-uri
Am ales, deci, să pun accentul pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, IMM-uri deoarece acestea sunt principalele domenii care generează locuri de muncă pentru oameni. Consider că este important să finanțăm în Bugetul UE 2018 programe precum Mecanismul de Conectare a Europei (investiții în infrastructură), Orizont 2020 (investiții în cercetare și inovare), COSME (sprijin pentru IMM-uri), cel puțin la nivelul din 2017 deoarece toate acestea sunt instrumente care ajută la creșterea competitivității economiei europene și, implicit, garantează investiții și locuri de muncă mai multe  și de bună calitate.

Voi apăra, așa cum mi-am asumat prin aceste priorități, politica de coeziune deoarece aceasta este una dintre principalele politici de investiții ale Uniunii; de pe urma acestor investiții nu beneficiază doar statele care primesc cele mai multe fonduri de coeziune, precum România și celelalte state aderate în ultimele valuri, care sunt destinatarii direcți ai finanțărilor, ci beneficiază întreaga Uniune Europeană.

Mai multă siguranță
Însă, pentru ca economia să crească, este nevoie ca cetățenii și companiile europene să se simtă în siguranță. Uniunea Europeană va trebui să continue alocările financiare pentru soluționarea crizei refugiaților și pentru creșterea siguranței cetățenilor europeni. Experiența ne arată că este mult mai ieftin și mai eficient să investim în țările de origine ale migranților și în țările de tranzit; dacă îmbunătățim situația în țările din vecinătatea Uniunii, acei oameni nu vor mai fi nevoiți să plece spre Europa, iar noi nu ne vom mai confrunta niciodată cu valurile de refugiați din ultimii ani.

Sprijin pentru sectorul agricol
Totodată, în 2018 va trebui să continuăm să sprijinim sectorul agricol european întrucât acesta contribuie în mod decisiv la asigurarea securității noastre alimentare. Așa cum am făcut-o și anul trecut, când, la inițiativa mea, Parlamentul a facut un amendament prin care am propus alocarea a 500 de milioane de euro în plus pentru a-i sprijini pe fermierii europeni afectați de criza din sectorul laptelui și de embargoul rusesc. In aceeași măsură cred că este nevoie să le garantăm agricultorilor că și în 2018 îi vom ajuta dacă se vor afla în dificultate. De aceea, în negocierile pe care le voi avea pe parcursul următoarelor zece luni de procedură bugetară, mă voi asigura că sectorul agricol european va beneficia de întregul sprijin pe care bugetul UE îl poate oferi.

Ajutor pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina
Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să acorde mai mult sprijin statelor din vecinătatea sudică și estică, mai ales celor care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru pentru a putea continua implementarea reformelor prevăzute în aceste acorduri, reforme pe care guvernele lor și le-au asumat și de care cetățenii acestor state au mare nevoie, dar și pentru a se transforma în economii cât mai competitive și pentru a întări statul de drept. Uniunea Europeană are nevoie în vecinătatea ei de democrații stabile și prospere, fie că gândim pe termen mai scurt sau pe termen mai lung la perspectiva de aderare a acestora la marea familie europeană.

Sursa: Ziare.com

miercuri, 15 februarie 2017

Interventia mea în plenul Parlamentului European la dezbaterea despre Semestrul european 2017




joi, 9 februarie 2017

INTERVIEW EurActiv.com - Parliament rapporteur: 2018 EU budget should focus on ‘prosperity’ and ‘security’

The 2018 EU budget should be pro-growth in order to create well-paid jobs but simultaneously boost security both externally and internally, Siegfried Mureșan told Euractiv.com in an interview.

Siegfried Mureșan is a Romanian MEP from the European People’s Party group (Christian Democrats). He is the European Parliament’s rapporteur on the EU budget.

He spoke with EurActiv’s Sarantis Michalopoulos and Hannah Black.

What are the main priorities for the 2018 EU budget?
So the priorities that I have put forth in the budget should be jobs and growth on one side and safety and security on the other side. We clearly have to invest all resources that we have available in the EU budget to strengthen the European economy. And by this, I mean improving infrastructure, investing in innovation, research, development, exactly those areas that make the EU more competitive.

Because, the more competitive we are, the more investments come in — that generates growth and jobs. And the types of jobs which I want to see created in Europe are stable, well-paid jobs, socially-sustainable jobs — and these are only being created in sectors with high added value based on research, innovation, infrastructure: not only the traditional highways and railways but also the digital infrastructure to respond to the needs of investors.

But of course, all of this doesn’t work if citizens and companies don’t feel safe in Europe. That’s why my second priority is safety and security internally: to overcome the refugee crisis and manage the refugees which have come to Europe because, until now, the effort has been on what we do on day one of their arrival. But with those people who are here, and after they pass all the processes, once they receive the status of refugees and they have the right to stay here based on the international conventions that we have, we have to make sure that they are well-integrated.

And what about external security?
The best way that I believe we can achieve results in terms of external security is by strengthening the agencies of the Union which have responsibilities in justice, home affairs, and I mean primarily Europol, Eurojust, etc. And we have to enforce them, and we have to unleash the potential which exists in their corporation. There is a new need for them to cooperate to overcome terrorism, human trafficking, art trafficking in Europe, to have information better flow on who the dangerous people are, where they are coming from, where they are going to. This is what we want to achieve internally.

Externally, we need to be as safe as possible in our immediate neighborhood, both in the East and the South. In the East, it is clear of course that the situation is more aggressive, look how the situation in Ukraine is destabilising in the East, so I believe we have to stand primarily by the side of the three countries which have embarked on the pro-European path by having association agreements signed with the Union — Georgia, Ukraine, and Moldova. We must have the highest cooperation, dual-cooperation between the Union and the countries outside the Union.

The association agreement is the most comprehensive type of cooperation. So we would have to help those countries in extending the rule of law, public administration, fighting corruption, in reforming their institutions, and we should allocate financial resources there in exchange for precise commitments based on conditionality and making sure that the money reaches its intended beneficiaries.

So in the East, and the same applies for the South, for Northern Africa, for the Southern Mediterranean. We want to contribute to these countries so that living conditions are better.

In your report, you also emphasise the cooperation on defence.
Last year we committed to launching preparatory actions in the area of defence research at the European level. By this I mean we should spend money on defence only once at the European level and then share it among member states. Spend it once and share it among the countries, because we are partners.

We made the resources available last year, which the European Commission proposed, and this year, under my leadership, the intention is also to make the resources available that the Commission needs. This area is vital for a safe Europe, and we’re ready, with the resources we have available, to do everything necessary.

How did Brexit affect the 2018 budget?
Brexit will not happen next year, which means that the impact of all the discussions of Brexit on all the discussions of the budget for next year will be zero. Nothing will happen next year. Article 50 will be triggered now, negotiations will be concluded probably in two years’ time, but for the course of 2018, Britain will be a full member of the UK.

As for responsibilities, they will commit to the budget of the Union and they will benefit from it. By the way, there are significant areas in the budget where Britain is a large beneficiary. One of them is the big innovation programme called Horizon 2020. For good reason, Britain benefits a lot because its research institutes, its universities are wold leaders.

Brexit won’t happen next year — that’s why it will have zero impact on the budget. But, we have to be aware of the context in which we are working on and adopting this budget. If any elements come out of the negotiations with Britain regarding future relations with Europe and the UK, we will have to take them into account in the coming years.

And the most important element is the following: we are losing a net contributor to the budget of the Union, a country which contributed more than it benefitted in financial terms because it’s rich. And of course this amount will be missing, and the question will be what will close this gap: do you want countries to contribute more? Do you want to reduce the budget and do less, which we don’t want to do because we believe it is added value to the policies of the Union? Or option number three, and this is my preferred option: use the opportunity given by redefining the relationship between Europe and the UK and by the UK’s departure to also rethink the revenues of the EU?

In what way?
Until now, it has primarily been member states that are contributing to the Union, but the treaties of the Union state loud and clear that the Union should be financed based on own resources.

So we should start thinking about what own resources the Union can collect from citizens, from companies, so that the budget is built on a more predictable, long-term basis, so that if something happens with a member state and its contributions, we are not being affected. Of course this will happen with the UK, which is, of course, a singular event. So the predictability of the budget is not affected.

And if there are to be own resources in the budget, of course the burden on the citizens of Europe should be no single penny higher than it is right now. So we should think how we can reduce taxation at national level and at the end of the day the citizen should be in no way worse off. On the contrary, he should have more transparency in regards to the financing of the Union.

Sursa: EurActiv.com

VIDEO Prezentarea priorităților mele ca negociator-șef pentru Bugetul UE din 2018


Press Release - European Parliament Chief-Negotiator’s Priorities for the 2018 EU Budget: Growth, Jobs and Security

Centre-right MEP Siegfried Mureșan (EPP), chief negotiator (general rapporteur) of the European Parliament for the 2018 EU Budget, presented today the draft Report on the General Guidelines for next year’s EU Budget in the European Parliament's Committee on Budgets stating that the main priorities shall be growth, jobs and security.

`The main priorities of the EU Budget in 2018 will remain growth and jobs, because the EU Budget is an investment budget. However, the Budget must also be able to respond to multiple challenges simultaneously and this is why tackling the migratory and refugee crisis shall remain high on our agenda. It is my conviction that we cannot obtain sustainable progress in creating jobs and growth if our citizens and companies feel unsafe or insecure. We will use the EU Budget to improve infrastructure, to support research and innovation, to stand by the side of SMEs and entrepreneurs, as they are the main creators of jobs and key to ensuring economic growth`, added centre-right MEP Siegfried Mureșan.

`Programmes such as Horizon 2020, COSME, Connecting Europe Facility or EFSI are crucial in delivering sustainable growth in Europe and must continue and be permanently improved. Moreover, I am firmly convinced that the continuation of the Youth Employment Initiative is a crucial component in combating efficiently youth unemployment, as this is one of the main concerns at European level, which puts at risk an entire generation of young Europeans. To achieve all of these, Europe has to remain a safe continent for both citizens and companies. We will equip the Asylum, Migration and Integration Fund and the Internal Security Fund with enough resources and we will tackle root causes of migration in the countries of origin of migrants and refugees as well as in the transit countries`, concluded Siegfried Mureșan.

The Report is scheduled to be voted by the European Parliament in its plenary session, which will take place between 13 - 16 March 2017 in Strasbourg.
_____________________
 For more information
Andrei Jujan: +40 766 369 485,
Paul Stencoane: +40 769 611 020                               

Comunicat de presă - Prioritățile deputatului european Siegfried Mureșan ca negociator-șef pentru Bugetul UE din 2018

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP), negociator-șef (raportor) din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene (UE) din 2018, a prezentat, astăzi, în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, obiectivele politice în materie bugetară ale Parlamentului pentru anul viitor și a declarat că principalele priorități trebuie să rămână și în 2018 creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățenilor europeni.

 „Creșterea economică și crearea de locuri de muncă sunt principalele mele priorități pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul următor. Vom finanța în primul rând prioritățile de creștere economică ale Uniunii Europene, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, IMM-uri deoarece acestea sunt principalele domenii care generează locuri de muncă pentru oameni”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan. „Este important să finanțăm în bugetul din 2018 programe precum Mecanismul de Conectare a Europei, Orizont 2020, COSME cel puțin la nivelul de anul acesta deoarece sunt instrumente care ajută la creșterea competitivității economiei europene și, implicit, garantează investiții și locuri de muncă de bună calitate. Voi apăra politica de coeziune, căci aceasta este una dintre principalele politici de investiții ale Uniunii; de pe urma acestor investiții, nu beneficiază doar statele care primesc cele mai multe fonduri de coeziune, precum România, ci întreaga Uniune. Însă, pentru ca economia să crească, este nevoie ca cetățenii și companiile europene să se simtă în siguranță. Uniunea Europeană va trebui să continue alocările financiare pentru soluționarea crizei refugiaților și pentru creșterea siguranței cetățenilor europeni. Experiența ne arată că este mult mai ieftin și mai eficient să investim în țările de origine ale migranților și în țările de tranzit; dacă îmbunătățim situația în tarile din vecinătatea Uniunii, acei oameni nu vor mai fi nevoiți să plece spre Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan. 

O altă prioritate bugetară asupra căreia negociatorul-șef al Parlamentului pentru Bugetul UE din 2018 a insistat este Politica Agricolă Comună. „În 2018 va trebui să continuăm să sprijinim sectorul agricol european, întrucât acesta contribuie în mod decisiv la asigurarea securității noastre alimentare. Așa cum am făcut-o și anul trecut, când, la inițiativa mea, am alocat 500 de milioane de euro în plus pentru a-i sprijini pe fermierii europeni afectați de criza din sectorul laptelui și de embargoul rusesc, în aceeași măsură cred că este nevoie să le garantăm agricultorilor că și în 2018 îi vom ajuta dacă se vor afla în dificultate”, a mai spus Siegfried Mureșan.

O componentă importantă de pe lista de negocieri a deputatul european Siegfried Mureșan este și alocarea de fonduri suplimentare pentru vecinătatea estică și sudică, inclusiv pentru Republica Moldova. „Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să acorde mai mult sprijin statelor din vecinătatea sudică și estică, mai ales celor care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova, Georgia și Ucraina, pentru a continua implementarea reformelor prevăzute în aceste acorduri pe care guvernele lor și le-au asumat și de care cetățenii acestor state au mare nevoie, pentru a se transforma în economii cât mai competitive și a întări statul de drept”, a mai declarat Siegfried Mureșan.
_________________

Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485; Paul Stencoane: +40 769 611 020.

INTERVIU Radio Europa Liberă - Siegfried Mureșan: „Voi insista ca între condiții să fie combaterea corupţiei şi anchetarea fraudei bancare”

În dialog cu eurodeputatul român, raportor al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului european, după vizita președintelui Dodon la Bruxelles.

Europa Liberă: Realizăm acest interviu imediat după ce s-a încheiat vizita preşedintelui moldovean Igor Dodon la Bruxelles. Dar vreau să începem discuţia despre această asistenţă de 100 de milioane de euro oferite de UE Republicii Moldova, care va fi supravegheată chiar de dumneavoastră. Cum se va întâmpla la modul practic acest lucru? Ce înseamnă această supraveghere?
Siegfried Mureșan: „În urmă cu trei săptămâni Comisia Europeană a decis să aloce Republicii Moldova 100 de milioane de euro asistenţă macrofinanciară, 40 de milioane şi, respectiv, 60 de milioane credit şi grant. Deci, o parte din aceşti bani sunt bani pe care Republica Moldova nu va trebui să-i întoarcă niciodată, sunt cadou, dacă vreţi aşa, cealaltă parte este credit.
Banii sunt gândiţi ca un ajutor pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru nevoi de primă necesitate, care trebuie plătite de către autorităţi, de către guvern acum. Am luat această decizie de a aloca banii la nivelul Comisiei Europene. Acum următorul pas este ca Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri să adopte formal în procesul legislativ, fiindcă cele două instituţii sunt instituţii colegislative, legiferează împreună, să adopte această decizie, această legislaţie. Şi aici, în Parlamentul European, eu sunt raportor cu privire la opinia Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European.
De vreme ce e vorba de fonduri europene, Comisia pentru Bugete va face o opinie. Este luată decizia că vom acorda banii Republicii Moldova, însă nu sunt decise încă condiţiile în care aceşti bani vor veni. Aceste condiţii vor trebui stabilite într-un memorandum de înţelegere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Iar în cadrul procesului legislativ, în Parlamentul European eu voi solicita şi voi insista ca între condiţiile, care vor fi puse pentru ca aceşti bani să vină în Republica Moldova, să fie combaterea corupţiei, spălării banilor şi anchetarea fraudei bancare pe care o cunoaştem.”

Europa Liberă: Pentru că percepţia cetăţeanului Republicii Moldova mai rămâne să fie că din fondurile europene o bună parte din bani se spală sau se duc în alte buzunare, ale funcţionarilor, ale guvernanţilor, cum spulberaţi această percepţie?
Siegfried Mureșan: „În primul rând, trebuie întărite controalele şi trebuie puse mai multe condiţii, şi trebuie vegheat la aplicarea acestor condiţionalităţi. Eu am spus foarte clar în urmă cu trei-patru luni de zile deja condiţionalitatea ca principiu, adică, vom ajuta în continuare cetăţenii Republicii Moldova, dar la schimb cu implementarea de către guvern a reformelor agreate în Acordul de Asociere. Acest principiu al condiţionalităţii va fi mai important, cum îl implementăm concret.
Fondurile, atât aceste 100 de milioane, cât şi alte fonduri care vin de la Uniunea Europeană, avem 746 de milioane alocate pentru şapte ani, între 2014 şi 2020, vor veni, dacă reformele din Acordul de Asociere sunt implementate. Şi anume, nu doar dacă legile sunt adoptate, ci dacă reformele, chiar dacă sunt implementate concret, reforma Procuraturii, la concret, independenţa procurorului. La momentul la care aceasta se face, se legiferează şi se întâmplă în practică, atunci fondurile vor veni. Deci, nu pe texte, nu pe vorbe, nu pe promisiuni, ci pe adoptarea reformelor, pe care, de altfel, de comun acord le-am agreat noi, Uniunea Europeană şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Mureşan, asistenţa din partea Uniunii Europene va veni într-o ţară condusă de un preşedinte cu viziuni de stânga. Domnul Dodon tocmai a efectuat această vizită la Bruxelles. El spune, dacă e să-l credem, ceea ce a spus şi la Moscova, că nu agreează acest Acord de Asociere şi că, eventual, chiar ar putea fi denunţat, dacă în 2018, în rezultatul alegerilor parlamentare, socialiştii vor avea majoritatea sau dacă se va organiza un referendum.
Siegfried Mureșan: „Eu ştiu pe hârtie următorul lucru, că noi, Uniunea Europeană, acordăm 746 de milioane de euro Republicii Moldova în şapte ani şi că în fiecare an alocăm mai mult. Acum am decis încă 100 de milioane de euro. Vă spun şi vă arăt acum, în premieră, că în priorităţile politice ale Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, eu, ca raportor general din partea Parlamentului European, propun sporirea alocărilor din bugetul Uniunii Europene pentru vecinătatea estică a Uniunii Europene, datorită riscului agresiunii Federaţiei Ruse în acea regiune.
Deci, avem deja bani alocaţi 746 de milioane, plus 100 de milioane şi raportorul pe buget al Uniunii Europene pe anul următor vă spune că vrem să creştem aceste alocări şi mai mult. Şi aşa cum anul trecut, când în priorităţile politice eu am solicitat sporirea alocărilor pentru Republica Moldova şi au fost crescute pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, toate cele trei state care au semnate Acordul de Asociere, şi au fost crescute, la fel, se va întâmpla şi în acest an. Or, vedem că Uniunea Europeană doreşte să ajute Republica Moldova financiar, cu asistenţă tehnică în combaterea corupţiei, spălarea banilor, anchetarea miliardului. Şi dinspre Federaţia Rusă nu vedem niciun ajutor. Ştiu doar cât plătim pe factura de gaz în fiecare an la Federaţia Rusă. Deci, nu văd ca Federaţia Rusă să ajute cetăţenii Republicii Moldova cu ceva. Dimpotrivă, Uniunea Europeană încearcă să construiască gazoduct cu bani europeni, de la Iaşi la Ungheni, de extins spre Chişinău, pentru a reduce dependenţa de gazul rusesc.
Beneficiile concrete din acest Acord de Asociere sunt numeroase, pe lângă fonduri, toată asistenţa tehnică, reforma administraţiei publice, a justiţiei. În Republica Moldova progresul nu apare peste noapte, însă, ca în România, apare şi oamenii îl vor simţi. Beneficii pentru companii din Republica Moldova la momentul la care Federaţia Rusă a impus un embargo pentru produse moldoveneşti – noi am ridicat cotele la importul de fructe din Republica Moldova.
Am ridicat sau eliminat cotele la import la fructe, la vinuri, deci, am ajutat întreprinzătorii moldoveni. Sigur că şi ei trebuie să se deprindă cu comerţul cu Uniunea Europeană, cu exportul, să îndeplinească standardele. Minuni nu apar peste noapte, dar vedem: comerţul clar creşte între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Beneficiile sunt concrete, există. Cine spune altceva nu spune adevărul şi este un politician populist.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră această declaraţie pe care o face Igor Dodon de nenumărate ori, spunând că, imediat după ce a fost semnat acordul moldo-comunitar, din haznaua statului a dispărut acest miliard de dolari?
Siegfried Mureșan: „Dar nu este nicio legătură între acordul moldo-comunitar şi dispariţia miliardului. Miliardul a dispărut de la Chişinău şi responsabilii trebuie căutaţi la Chişinău. Ancheta trebuie să progreseze mult mai rapid. Dar, până una-alta, nu l-am văzut nici pe Igor Dodon să fie foarte viteaz în lupta cu oligarhii şi să protejeze bugetul public. Deci, ancheta trebuie să continue acolo, cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere.
Dar am dubii că Igor Dodon, într-adevăr, este persoana potrivită pentru a face lumină în bugetul Republicii Moldova şi în frauda bancară. Ca să închei, nu există nicio legătură între dispariţia miliardului şi Acordul de Asociere. Acordul de Asociere este o şansă pentru Republica Moldova. Şi cine a furat acel miliard nu ştim, dar vom afla. Ancheta trebuie să continue şi cei care l-au furat trebuie traşi la răspundere. Dar categoric nu există nicio legătură între apropierea de Uniunea Europeană, asociere şi furtul miliardului.”

Europa Liberă: Igor Dodon i-ar fi spus lui Donald Tusk că doreşte să restabilească relaţia cu Federaţia Rusă. Și a propus ca pe subiectul comerţului să se poarte negocieri trilaterale – Republica Moldova, UE, Federaţia Rusă. Eu v-am mai adresat această întrebare, dar, pentru că a venit cu acest mesaj aici, la Bruxelles, vă mai cer încă o dată o tălmăcire. Cum va reacţiona Bruxellesul?
Siegfried Mureșan: „Exact cum v-am spus dumneavoastră în luna decembrie: între negocierile dintre Uniunea Europeană şi Moldova nu există loc pentru Federaţia Rusă. Negocierile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova sunt purtate pe picior de egalitate între cele două părţi. Şi noi nu spunem Republicii Moldova ce destin şi ce viitor să îmbrăţişeze. Noi ştim doar un lucru, că Republica Moldova este un stat în mijlocul continentului european, este un stat cu o istorie, cu o cultură europeană. Ştim că cetăţenii Republicii Moldova sunt aceiaşi naţiune cu cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, cu cetăţenii României. Vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi istorie, avem acelaşi viitor european.
Noi nu dictăm Republicii Moldova cum să-şi determine relaţiile internaţionale. Noi spunem doar următorul lucru: „Republica Moldova ne este prietenă, vrem să o ajutăm cât mai mult”. Şi spunem tuturor celorlalţi, care sunt o ameninţare pentru Republica Moldova: „Lăsaţi Republica Moldova să decidă singură pe ce cale vrea să meargă, ce viitor vrea să aibă”. Noi suntem un partener şi suntem dispuşi să ajutăm Republica Moldova cu toate mijloacele pe care le avem. Pentru a încheia şi răspunsul la întrebarea dumneavoastră anterioară, legată de furtul miliardului şi de Uniunea Europeană, trebuie spus un lucru foarte clar: corupţia este acasă în Federaţia Rusă, nu în state membre ale Uniunii Europene. Vedem că state membre ale Uniunii Europene sunt între cele mai puţin corupte state din lume. Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Belgia, Olanda sunt între cele mai puţin corupte state din lume, conform tuturor standardelor internaţionale. Şi vedem că Federaţia Rusă este mai coruptă decât oricare stat membru al Uniunii Europene.
Conform Indicelui percepţiei corupţiei, publicat de Transparency International în urmă cu puţine săptămâni, Federaţia Rusă este în lume pe locul 131 din 176 de state, deci, la coada clasamentului. Mie nu mi-e teamă de corupţia din Uniunea Europeană, unde state din Uniunea Europeană sunt pe primele locuri în acest clasament, ci mi-e teamă de corupţia din Federaţia Rusă. Să hotărască şi cetăţenii Republicii Moldova dacă Danemarca, care e pe locul unu în lume, Finlanda, care e pe locul trei în lume, Suedia, care e pe locul patru în lume sunt state mai corupte sau mai puţin corupte decât Federaţia Rusă, care e pe locul 131 în lume. Despre spălarea banilor şi corupţie cred că pericolul este dinspre Federaţia Rusă, nu dinspre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule Mureşan, de 25 de ani în Republica Moldova nu a existat un consens în vârful puterii încotro merge Republica Moldova. Şi iată acum e şi mai pronunţat acest lucru, pentru că viziunile politicienilor din fruntea Moldovei sunt diferite. Pe de o parte, Igor Dodon ar fi mai aproape de Federaţia Rusă, iar pe de altă parte, guvernarea zice că vrea să apropie ţara şi mai mult de Uniunea Europeană. Vă este clară relaţia Dodon-Plahotniuc, de exemplu?
Siegfried Mureșan: „Nu, nu îmi este clară, nu o cunosc. Urmăresc şi eu ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă spun un lucru, pentru noi, pentru Europa, relaţia principală este relaţia noastră cu cetăţenii Republicii Moldova. Şi ce vrem să vedem sunt oameni politici care susţin credibil cauza pro-europeană.”

Europa Liberă: Da, dar purtaţi dialog, totuşi, cu guvernanţii.
Siegfried Mureșan: „Anul trecut am avut alegeri prezidenţiale în Republica Moldova şi familia politică a cărui purtător de cuvânt eu sunt la nivel european, Partidul Popular European, a susţinut candidatul care, fără niciun dubiu, a fost candidatul cel mai integru, cel mai competent, cel mai potrivit să devină preşedinte al Republicii Moldova. Şi acest candidat este Maia Sandu. Dacă mă întrebaţi pe cine prefer, pe Igor Dodon sau pe Vlad Plahotniuc, vă voi răspunde direct şi foarte simplu: pe Maia Sandu.”

Europa Liberă: Maia Sandu e în opoziţie.
Siegfried Mureșan: „Da. Până la viitoarele alegeri parlamentare, când va fi la guvernare.”

Europa Liberă: Dar această insistenţă a guvernului de a se numi pro-european şi aceste reproşuri care vin din partea lui Igor Dodon că pro-europenii au făcut să treneze reformele? Cum să înţeleagă cetăţeanul declaraţiile acestea?
Siegfried Mureșan: „Eu cred că domnul Dodon şi domnul Plahotniuc au mult mai multe lucruri în comun, decât au în comun cu, de exemplu, un om politic onest cum e Maia Sandu. Din câte ştiu, atât domnul Dodon, cât şi domnul Plahotniuc vin din aceeaşi şcoală politică a profesorului Vladimir Voronin, dintr-un partid care se numeşte Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Eu nu cunosc relaţia între dumnealor, dar e clar că asemănări există şi se trag din aceeaşi mamă.
Dacă vrem ca cetăţenilor Republicii Moldova să le meargă mai bine, atunci ţara nu trebuie să fie condusă de discipolii lui Vladimir Voronin, ci de oameni politici noi, credibili, care vin cu altă gândire, din o cu totul altă şcoală.”

Europa Liberă: Şi viitorul cooperării moldo-comunitare cum îl vedeţi? Cum va fi? Cine îl clădeşte? Cine ajută instituţiile statului să fie viabile? Pentru că în Moldova cresc vulnerabilităţile mai degrabă.
Siegfried Mureșan: „Noi vrem să lucrăm pentru oameni şi sperăm că nici preşedintele şi nici guvernul nu vor fi un obstacol în această cale. Şi îl vom evalua pe fiecare în funcţie de rezultate, în funcţie de modul cum îşi îndeplinesc promisiunile. Am de făcut un avertisment clar: renunţaţi la limbajul dublu. Dacă credeţi că veţi putea guverna pe banii noştri şi pe agenda Moscovei, veţi eşua. Uniunea Europeană are suficientă experienţă în dialogul cu regimuri care nu îşi îndeplinesc angajamentele.”

Europa Liberă: Dar cum comentaţi rezultatele vizitei domnului Dodon?
Siegfried Mureșan: „Nu, nu le comentez de niciun fel, ele nu mă surprind. Domnia sa încearcă să folosească această vizită pentru a câştiga capital politic acasă, în Republica Moldova, dar cu niciuna din tezele sale nu a avut succes aici. Dimpotrivă, am văzut că Uniunea Europeană e ferm angajată în implementarea Acordului de Asociere, pe care, de altfel, noi în Parlamentul European l-am votat. Nu credeţi că noi, Parlamentul European, vom face altceva decât să veghem la implementarea Acordului de Asociere, pe care domnia sa, repet, dacă îl pune sub semnul întrebării, riscă tot ceea ce s-a făcut până acum între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.”