joi, 29 septembrie 2016

Comunicat de presă - Propunerea lui Siegfried Mureșan de creștere a asistenței macrofinanciare pentru statele din vecinătatea UE, aprobată în Parlamentul European

Propunerea deputatului european Siegfried Mureșan (PPE / PMP) de creștere a asistenței macrofinanciare pentru statele din vecinătatea Uniunii Europene (UE), printre care și Republica Moldova, a fost aprobată ieri de Comisia pentru bugete a Parlamentului European în cadrul votului asupra amendamentelor la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2017.

„Am obținut, în calitate de raportor din partea Grupului PPE pe Bugetul UE 2017, creșterea cu 15 milioane de euro a liniei de finanțare pentru asistență macrofinanciară acordată de UE statelor din Vecinătatea estică și sudică, deci și Republicii Moldova, de la 30 de milioane de euro, la 45 de milioane de euro. Sunt bani de care Republica Moldova poate beneficia anul viitor dacă are nevoie, pe lângă fondurile deja aflate la dispoziția sa și care ar putea fi deblocate după semnarea acordului cu FMI”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, după votul asupra amendamentelor la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2017.

Pe lângă acest amendament, Comisia pentru bugete a mai aprobat, la inițiativa Grupului PPE, creșteri de aproape 4,7 milioane de euro în Bugetul UE 2017 pentru combaterea sărăciei și prevenirea conflictelor în țările din cadrul Parteneriatului Estic.

„Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri UE pe cap de locuitor dintre statele vecine ale Uniunii Europene, iar eu, ca deputat român în Parlamentul European, am susținut mereu creșterea fondurilor europene alocate Moldovei deoarece știu câtă nevoie este de acești bani dincolo de Prut și cred cu convingere în destinul proeuropean al Republicii Moldova”, a mai declarat deputatul european.

Calendarul procedurii bugetare anuale cuprinde votul de ieri al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European asupra amendamentelor depuse de grupurile parlamentare și un vot final în plenul Parlamentului în săptămâna 24 - 28 octombrie a.c. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European vor demara procedura de conciliere bugetară la finalul căreia vor trebui să ajungă la un acord final asupra Bugetului UE pentru 2017.

______________

Pentru detalii:
Andrei Jujan: +40 766 369 485,
Paul Stencoane: +40 769 611 020                               


Comunicat de presă - Propunerile lui Siegfried Mureșan, votate în Parlamentul European: Mai mulți bani pentru fermieri, IMM-uri, locuri de muncă pentru tineri și Programul Erasmus

Propunerile deputatului european Siegfried Mureșan de a crește alocările financiare în Bugetul Uniunii Europene (UE) din 2017 pentru mai multe domenii importante, printre care IMM-urile, fermierii afectați de criza laptelui, locurile de muncă pentru tineri și Programul Erasmus, au fost votate ieri în Comisia pentru bugete din Parlamentul European.

600 de milioane de euro pentru fermierii afectați de criza laptelui
Unul dintre amendamentele depuse de Siegfried Mureșan în calitate de raportor al Grupului PPE pentru Bugetul UE 2017 și votate ieri în Comisia pentru bugete prevede alocarea a 500 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de criza laptelui, la care se adaugă alte 100 de milioane de euro compensație ca urmare a embargoului Federației Ruse. „Politica agricolă comună reprezintă unul dintre pilonii de bază care definesc piața internă a UE. De aceea, în această perioadă dificilă pentru fermierii europeni, este important ca Uniunea Europeană să transmită un puternic semnal de sprijin”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, după votul din Comisia pentru bugete.

Alocări suplimentare de 40 milioane de euro pentru cercetare și IMM-uri
Comisia pentru bugete a votat, totodată, propunerea Grupului PPE de creștere cu 25 de milioane de euro a investițiilor în cercetare și inovare, dar și alocări suplimentare de 14,8 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor. „În secolul 21 nu mai poți avea performanțe economice la nivel global fără investiții în cercetare și inovare. Prin suplimentarea investițiilor în cercetare și inovare ajutăm Europa să rămână competitivă la nivel global. De asemenea, am cerut creșterea alocărilor pentru sprijinirea IMM-urilor deoarece aceste întreprinderi sunt principalul angajator din UE și contribuie decisiv la creșterea economică sustenabilă”, a mai spus Siegfried Mureșan.

15 milioane de euro în plus pentru Programul Erasmus
Unul dintre cele mai de succes programe europene - Programul de mobilitate universitară Erasmus - ar urma să beneficieze de o alocare suplimentară de 15 milioane de euro în Bugetul UE 2017 ca urmare a amendamentelor depuse și votate ieri în Comisia pentru bugete. „Anual, zeci de mii de tineri europeni au șansa să studieze gratuit între 6 și 12 luni într-o universitate din străinătate datorită burselor acordate de Programul Erasmus. Prin votul de ieri din Comisia pentru bugete, oferim această șansă altor câtorva mii de studenți europeni”, a explicat eurodeputatul român.

1,5 miliarde de euro pentru continuarea Programului „Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor”
>
Pe lângă alocările suplimentare către programe deja existente, Comisia pentru bugete a votat un amendament susținut de cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European pentru continuarea Programului „Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor” după anul 2016 printr-o alocare de 1,5 miliarde de euro. „În perioada 2014 - 2016, peste 9 milioane de tineri europeni au obținut un loc de muncă sau au urmat un stagiu de practică datorită acestui program european. Cum toată finanțarea alocată programului pentru perioada 2014 - 2020, de circa 3 miliarde de euro, fusese deja angajată în primii doi ani, programul nu ar mai fi putut continua după anul acesta. Însă șomajul în rândul tinerilor este în continuare o problemă stringentă în UE, de aceea am considerat absolut necesară continuarea acestui program și după 2016”, a mai declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Calendarul procedurii bugetare anuale cuprinde votul de ieri al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European asupra amendamentelor depuse de grupurile parlamentare și un vot final în plenul Parlamentului în săptămâna 24 - 28 octombrie a.c. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European vor demara procedura de conciliere bugetară la finalul căreia vor trebui să ajungă la un acord final asupra Bugetului UE pentru 2017.

______________

Pentru detalii:
Andrei Jujan: +40 766 369 485,
Paul Stencoane: +40 769 611 020                               



joi, 15 septembrie 2016

VIDEO Mesajul meu de la sfârșitul sesiunii plenare a lunii septembrie de la Strasbourg




VIDEO Despre amendamentele Grupului PPE la Bugetul UE 2017


Dialog cu vicepreședinta Comisiei Europene pentru buget, Kristalina Georgieva, despre Cadrul Financiar Multianual 2014 - 2020




joi, 8 septembrie 2016

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan cere mai mulți bani în Bugetul UE 2017 pentru ocuparea tinerilor, infrastructură și cercetare

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și raportor al Grupului PPE pentru Bugetul Uniunii Europene (UE) din 2017, a depus astăzi, în numele Grupului PPE, mai multe amendamente la proiectul de buget al UE de anul viitor în care a cerut, printre altele, alocări suplimentare pentru proiectele europene de ocupare a tinerilor, pentru cele de infrastructură și pentru cercetare.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a cerut continuarea Programului „Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor” și în anul 2017 în condițiile în care acest program nu mai avea fonduri disponibile pentru anii viitori deoarece întregul buget de 3 miliarde de euro alocat perioadei 2014 - 2020 a fost deja angajat. Amendamentele depuse de eurodeputatul român solicită, astfel, alocarea a 1,5 miliarde de euro în vederea continuării acestui program și anul viitor în contextul în care creșterea ocupării forței de muncă este unul dintre obiectivele majore ale Strategiei „2020”. Totodată, eurodeputatul Siegfried Mureșan a solicitat și creșterea cu 2,3 miliarde de euro în plus față de propunerea Comisiei Europene pentru alocările destinate Programului de Cercetare și Inovare „Orizont 2020”, precum și a Mecanismului „Conectarea Europei” prin care sunt finanțate proiecte de infrastructură transeuropene.

„În calitate de raportor al Grupului PPE pentru Bugetul Uniunii Europene din 2017 am vrut să transmit un mesaj cât se poate de ferm Comisiei Europene și Consiliului că bugetul trebuie să fie capabil să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni, iar aceste așteptări sunt legate de locuri de muncă, bunăstare economică și, nu în ultimul rând, siguranță. Pentru grupul nostru politic, infrastructura, cercetarea și inovarea sunt sectoarele care aduc valoare adăugată economiei europene și care întăresc competitivitatea Uniunii pe plan internațional.

Șomajul în rândul tinerilor rămâne și astăzi o problemă stringentă la nivelul Uniunii și trebuie luate toate acele măsuri care să reducă semnificativ acest fenomen. Rata șomajului în rândul tinerilor europeni este, în prezent, de circa 20%, iar în România aceasta este de 21%. Asta înseamnă că unu din cinci tineri europeni și, respectiv, unu din cinci tineri români nu are un loc de muncă.  De aceea, am cerut alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru continuarea și în 2017 a  «Inițiativei pentru Ocuparea Tinerilor».

Totodată, Programul «Orizont 2020» și Mecanismul «Conectarea Europei» au suferit reduceri ale alocărilor financiare ca urmare a bugetării Fondului European pentru Investiții Strategice. Noi ne-am luat atunci angajamentul că vom compensa aceste reduceri cu alocări ulterioare, iar prin aceste amendamente spunem clar Comisiei Europene că, în contextul revizuirii bugetului multianual 2014 - 2020 al UE, va trebui să găsească soluții pentru aceste programe”, a declarat, după depunerea amendamentelor, deputatul european Siegfried Mureșan.

Calendarul procedurii bugetare anuale prevede un vot al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European asupra acestor amendamente în 28 - 29 septembrie a.c. și un vot final în plenul Parlamentului în săptămâna 24 - 28 octombrie a.c. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European vor demara procedura de conciliere bugetară la finalul căreia vor trebui să ajungă la un acord final asupra Bugetului UE pentru 2017.


_______________________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485,
Paul Stencoane: +40 769 611 020                               


miercuri, 7 septembrie 2016

INTERVIU Radio Europa Liberă: Siegfried Mureșan: „Și eu vreau ca R. Moldova să primească și mai multe fonduri în perioada următoare, însă banii să fie pentru oameni, nu pentru politicieni”

Europarlamentarul român e de părere că cei de la Comisia Europeană trebuie să aibă un rol mai activ și să nu se rezume doar la a da bani. Guvernul de la Chișinău ar fi irosit timp de șapte ani banii europeni în proiecte care nu au dus la reforme eficiente în Republica Moldova. Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport care analizează folosirea fondurilor Uniunii Europene în perioada 2007-2014.

Europa Liberă: Auditul care a fost făcut de funcționarii europeni arată modul în care au fost cheltuiți în Republica Moldova cele 780 de milioane de euro, bani acordați între anii 2007-2014. Cineva făcuse socoteală și aceasta arăta că 37 de euro pe cap de locuitor anual s-ar fi oferit din partea Comisiei Europene pentru Republica Moldova. Au fost irosiți parte din acești bani? Și cum se vede această irosire de fonduri europene din afară?
Siegfried Mureșan: „Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene pe cap de locuitor dintre toate statele din afara Uniunii Europene. Beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt mari pentru oameni, sunt concrete. Și Acordul de Asociere, pe care l-am semnat și care ne dă posibilitatea să acordăm sprijin și mai mare, aduce beneficii și mai multe. Acum Curtea de Conturi a Uniunii Europene a făcut un raport a cărui concluzie este că banii puteau fi mai bine folosiți. Să ne uităm doar la cele trei sectoare prioritare pe care se concentrează sprijinul acordat de Uniunea Europeană și anume: reforma administrației publice, agricultura și reforma poliției și a grănicerilor. În aceste domenii în care oamenii cer pe bună dreptate progres, atâta cât văd eu lucrurile, mi se pare că se putea face mai mult, că procesul de reformă, de modernizare putea fi mai ambițios. Banii sunt mulți, 780 de milioane de euro. Și tocmai știind că Uniunea Europeană prevede să aloce și în continuare mulți bani Republicii Moldova, doar în acești șapte ani, între 2014-2020, fondurile pot fi, din nou, 746 de milioane de euro. Tocmai fiindcă sunt mulți bani, trebuie să ne asigurăm că acești bani sunt bine folosiți, că se implementează reformele pe care oamenii le așteaptă și că Republica Moldova arată mai bine ca urmare a cheltuirii banilor europeni, și nu la fel ca și înainte.”

Europa Liberă: Pentru că nu e atât de greu să monitorizezi fiecare cent, ca să existe această transparență, ca să nu se fure, de ce Uniunea Europeană, știind că parte din fonduri se deturnează, au susținut și în continuare guvernarea care ar fi compromis mai multe lucruri în Moldova?
Siegfried Mureșan: „Trebuie să separăm între cetățeni și între politicieni. A susține Republica Moldova, pentru proiecte de infrastructură, drumuri, căi ferate, poduri, de pe urma cărora beneficiază oamenii, aceasta a fost o decizie corectă. Și eu vreau ca Republica Moldova să primească și mai multe fonduri în perioada următoare, însă banii să fie pentru oameni, nu pentru politicieni. Și vreau să se strângă lațul în jurul politicienilor care nu vor reforme. Nu mai vreau ca banii să fie acordați pe promisiuni ale politicienilor: vom face reformă în viitor, procuratură, justiție. Și să nu fie indicatori concreți, măsurabili. Vreau ca banii să nu mai fie dați pe vorbe, pe promisiuni, ci pe rezultate: când măsurile sunt făcute, când legile sunt adoptate, când reforma este făcută. Fiindcă aceasta ajută oamenii. Doar promisiunea unor politicieni, știm din trecut, nu duce la niciun rezultat. Acest raport nu măsoară strict frauda, fiindcă, în multe cazuri, nu a fost fraudă, dar banii, pur și simplu, nu au fost bine cheltuiți. S-a asfaltat un drum care s-a făcut prost și peste doi ani arăta la fel ca înainte. De aceea e nevoie de condiționalități mai precise, e nevoie de o corelare mai bună cu strategia de reformă.”

Europa Liberă: După ce a fost publicat acest raport, multă lume din Republica Moldova a rămas cu impresia că reformele și investițiile sunt necesare mai degrabă Uniunii Europene decât guvernării de la Chișinău.
Siegfried Mureșan: „Reformele sunt, în primul rând, necesare pentru oameni, căci de pe urma reformelor oamenii beneficiază. Trebuie condiții mai clare și trebuie controale mai dese și mai temeinice din partea celor care dau banii și tocmai fiindcă bani vor fi și mai mulți în viitor. În plus, când vorbim despre Uniunea Europeană, vorbim, în primul rând, despre bani, despre fonduri. Însă sunt experți ai Uniunii Europene deja în ministerele de la Chișinău. Cred că trebuie: unu, să fie mai mulți experți și doi, aceștia să raporteze în detaliu cu privire la stadiul reformelor și la rezultatele apărute în cadrul proiectelor în care au fost folosite fondurile europene. Avem nevoie de la acei oameni care sunt acolo, din partea Uniunii Europene pe teren, să știm ce s-a făcut cu banii și dacă se poate mai mult. Deci, vreau și mai mulți banii, fiindcă Republica Moldova are nevoie de mai multe fonduri și am făcut în acest sens amendamente la bugetul Uniunii Europene care au fost acceptate de o majoritate în Parlamentul European pentru anul următor. Deci, mesajul meu este clar: mai mulți bani, dar mai multe condiții, căci aceasta ajută oamenii; mai puțin spațiu de manevră pentru politicienii care doar promit şi nu implementează.”

Europa Liberă: Să înţelegem că se va cere, mai întâi, rezultate livrate, după care asistenţă oferită?
Siegfried Mureșan: „Da. Şi vă spun că nu este direcţia pe care se merge doar în relaţia cu Republica Moldova. Fiindcă vedem peste tot în Europa banii nu sunt pe garduri, nu sunt prea mulţi, fondurile sunt limitate. Şi de aceea vrem să obţinem rezultate cât mai mari din fondurile europene alocate în Republica Moldova, ca în România, ca în Irlanda, ca în Suedia. Deci, va fi mai mult control, vor fi condiţionalităţi mai clare, o corelare mai mare cu strategiile sectoriale, cu agenda de reformă şi rezultate. Se vor urmări în viitor nu doar indicatori cantitativi, ci se vor urmări şi indicatori calitativi. E una să investeşti fonduri europene în renovarea unei fântâni care nu aduce niciun câştig cu sine şi alta e să investeşti fonduri europene în construcţia unui drum, care face o regiune mai competitivă, căci transportatorul ajunge mai repede cu produsele la autostrada din România sau la piaţa sa de desfacere. Aceasta duce la investiţii, duce la creare de locuri de muncă. Deci, cred că avem nevoie de mai mulţi indicatori calitativi. Aceasta în relaţia cu Republica Moldova, dar peste tot în Uniunea Europeană. Și e o preocupare crescândă la nivelul Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. La fel, evaluăm şi care este costul pentru a accesa fonduri europene pentru beneficiari. Tocmai avem în lucru, eu coordonez aceasta în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, un studiu prin care măsurăm care este costul pe care îl are un beneficiar pentru a accesa fonduri europene. Vom publica acest studiu în octombrie, încă nu ştim rezultatele, vi le voi spune atunci, dar vreau să văd dacă nu cumva pentru un mic întreprinzător sau pentru un mic ONG efortul pe care trebuie să-l facă pentru a accesa fondurile europene este poate prea mare şi aceasta îl descurajează să le aplice. Companiilor mari ştiu că le este uşor, ei au suficienţi avocaţi, contabili care să facă documentaţia necesară, dar vreau să vedem cât te costă pe tine, beneficiar, ce cheltuială ai pentru a atrage un euro de la Uniunea Europeană. Şi dacă povara este prea mare, poate pentru mici beneficiari, pentru cei care iau credite mici, pentru ONG-uri, atunci să vedem cum putem reduce birocraţia, reduce povara, dar, în acelaşi timp, păstrând controlul şi asigurându-ne că banii sunt bine folosiţi.”

Europa Liberă: La Chişinău sunt voci care sugerează că la fel cum a fost şifonată imaginea guvernării, aşa şi imaginea instituţiilor europene, care cheltuie fondurile occidentale, se compromite, în caz că se continuă acordarea acestei finanţări, fără a cere mult mai mult de la cei care guvernează şi cei care gestionează aceşti bani, administrează aceste fonduri.
Siegfried Mureșan: „Oamenii aşteaptă, pe bună dreptate, ca banul public să fie bine folosit, banul public din bugetul naţional şi, la fel, din bugetul Uniunii Europene. Vrei să ştii că acolo unde se cheltuieşte pentru o piscină, sunt înotători, că acolo unde se face o pistă de schi, este zăpadă şi nu că dealul e gol de zăpadă toată iarna. Adevărul este următorul – Uniunea Europeană a finanţat tot mai multe politici de-a lungul ultimilor ani în tot mai multe state membre, tot mai multe domenii. Şi, de aceea, ştiţi cum este, mereu apare întâi boala şi după aceea medicamentul. Acum am aflat din acest raport ce putem face mai bine în Republica Moldova. Și diagnoza este aceeaşi şi în alte ţări – banii trebuie să vină cu mai multe condiţii, trebuie ca reformele să fie implementate şi nu doar promise, mimate. Şi trebuie să ne uităm şi la indicatori calitativi. De exemplu, dacă spunem: „Iată bani pentru reforma justiţiei şi vrem ca, corupţia să fie combătută”, există indicatori ai unor organizaţii mari mondiale, de la Banca Mondială, de la Transparency International, care măsoară progresul mediului de afaceri, al corupţiei. Şi atunci dăm bani pentru reforma justiţiei, dar la schimb să vedem că Republica Moldova progresează cinci locuri într-un clasament care măsoară transparenţa în justiţie sau lupta anticorupţie, nu doar bani pentru promisiunea că vom combate corupţia, ci vreau să văd rezultate care pot fi verificate pe indicatori internaţionali transparenţi, la care toată lumea are acces. Dar este o boală specifică şi altor ţări, trebuie să fim corecți. Şi este o boală care a existat cu fondurile europene, şi anume că nu s-a urmărit exact rezultatele, că s-a urmărit, în primul rând, ca banii să fie cheltuiţi. Acest lucru se schimbă, tocmai fiindcă vrem să obţinem rezultate cât mai mari cu banii limitaţi pe care îi avem la dispoziţie.”

Europa Liberă: Şi în concluzie, asistenţa externă din Occident, care a fost sistată, stopată, poate fi reluată aşa cum s-a anunţat şi mai devreme, doar după ce va exista acordul cu Fondul Monetar Internaţional?
Siegfried Mureșan: „Exact. Aşa este prevăzut şi aşa se va întâmpla. Eu vă pot spune că în cadrul discuţiilor pe bugetul Uniunii Europene, la care lucrăm în aceste săptămâni la Bruxelles, Comisia Europeană a prevăzut, în afara sumelor de 746 de milioane de euro până în anul 2020, a mai prevăzut şi bani pentru asistenţa macrofinanciară, bani suplimentari, dacă Republica Moldova are nevoie. Şi Comisia Europeană a prevăzut 30 de milioane de euro la subcapitolul asistenţă macrofinanciară pentru ţări care au nevoie, inclusiv Republica Moldova. Şi eu vreau să sporim această sumă la 45 de milioane de euro. Voi depune joi, 8 septembrie, un amendament din partea grupului PPE. Sunt bani pe care nu ştim dacă Republica Moldova va avea nevoie. Însă dacă, va avea nevoie de un pachet suplimentar, banii să fie acolo.”