miercuri, 12 aprilie 2017

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, la dezbaterea GDS: România va avea trei mari dosare pe care le poate influența în timpul Președinției Uniunii Europene: Brexit, Bugetul UE 2021 - 2027 și viitorul UE

Deputatul european Siegfried Mureșan (PMP / PPE) a declarat, ieri, în cadrul dezbaterii „Președinția română a Consiliului UE - Cât suntem de pregătiți?”, organizată împreună cu Revista „22” la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), că, în timpul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care o va deține România în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, vor exista trei mari dosare la nivelul Uniunii Europene (UE) pe care țara noastră le va gestiona și pe care le poate influența: ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, adoptarea bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021 - 2027, dar și discuțiile privind viitorul Uniunii Europene. Siegfried Mureșan a mai spus că, pe lângă aceste trei mari dosare, România ar trebui să aibă și o prioritate personală de președinție, iar aceasta trebuie să fie creșterea angajamentului din partea Uniunii Europene pentru statele din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, care implementează acorduri de asociere cu UE.

„În timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene deținută de România, vor exista trei mari dosare la nivelul UE. Primul dintre ele va fi ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată a avea loc în timpul președinției noastre. (...) Dacă negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie merg bine, dar nu reușesc a fi încheiate în timpul util, atunci aceste negocieri vor putea fi prelungite cu acordul unanimității tuturor statelor membre. Atunci, România, ca deținătoare a Președinției UE, va avea un rol esențial să asigure unanimitatea în Consiliu, lucru foarte important deoarece, dacă această unanimitate nu se obține, negocierile nu vor putea fi prelungite și se va produce o ieșire bruscă a Marii Britanii din Uniunea Europeană care, evident, nu este de dorit. Al doilea dosar este adoptarea Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027. În scenariul optimist, vom avea 5 - 6 luni de zile, între octombrie - noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul, deci în timpul președinției rotative a României. Dacă negocierile eșuează, consecința este următoarea: negocierile nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, își va intra în atribuții, deci în a doua parte a lui 2019, astfel că bugetul ar fi adoptat la sfârșitul anului 2020, ceea ce înseamnă că, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi pregătit nimic pentru a începe absorbția fondurilor europene. În consecință, dacă noi luăm decizia privind bugetul UE atât de târziu, este clar că absorbția din exercițiul financiar următor va începe cu întârziere. De aceea este de dorit ca viitorul bugetului să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019 și noi, ca țară care deține președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol important. (...) A treia temă care cred că va veni asupra noastră în timpul Președinției Consiliului UE este viitorul Uniunii Europene. (...) Chiar la acest sfârșit de săptămână Comisia Europeană a vorbit din nou despre un eventual buget al zonei euro menit să absoarbă șocuri asimetrice care ar lovi unele state mai puternic decât altele.  (...). Este doar un exemplu de inițiativă legislativă cu impact semnificativ pe termen lung unde va trebui să avem o poziție. (...) Nu trebuie să ne fie teamă de această dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, trebuie să depășim acest sindrom al periferiei deoarece nu există un nucleu dur al statelor care se vor integra mai mult din care noi vom fi excluși”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, în timpul dezbaterii organizate la sediul GDS.

„Pe lângă aceste trei mari dosare pe care România le va gestiona, Președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi, evident, o oportunitate de a aduce în discuție și temele noastre. Iar eu cred că o temă pe care trebuie să o aducem în discuție este Vecinătatea estică a Uniunii Europene, relația cu cele trei state din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, care implementează acorduri de asociere și unde UE va trebui să se angajeze mai mult și să sprijinim procesele de reformă”, a mai spus Siegfried Mureșan, în cadrul de dezbaterii.





marți, 11 aprilie 2017

INTERVIU Revista22.ro - SIEGFRIED MUREȘAN : „Federația Rusă trebuie să fie definită ca o amenințare la adresa unității UE”

În ce tip de Europă își va asuma România președinția UE? Cum vedeți prioritățile și provocările României în Europa vitezelor și a cercurilor concentrice?

România va deține președinția UE în prima jumătate a anului 2019, cu alte cuvinte, la sfârșitul mandatului actualului Parlament European și în cursul ultimului an de mandat al Comisiei Europene. Procesul legislativ și decizional va încetini semnificativ până la oprire pe durata președinției României, deoarece membrii PE sunt în campanie electorală, iar Comisia Europeană nu mai vine cu inițiative semnificative la sfârșitul mandatului. De aceea, primele luni ale președinției României vor fi esențiale. Avem trei, patru luni în care se vor finaliza procese legislative importante. În acest context, pregătirea președinției este esențială. Dacă începem la 1 ianuarie nepregătiți, fără a avea prioritățile clare și fără a cunoaște cum vom concluziona procesele legislative în desfășurare, președinția României poate fi un eșec. Mai mult, președinția va avea loc într-un cadru în care se vor lua decizii pe multe teme importante pentru Europa în ansamblu: viitorul buget al UE, încheierea negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE și legiferarea unor propuneri pe care Comisia Europeană le va face în următoarele luni privind viitorul Uniunii. Vom avea trei mari teme de care nu vom putea fugi, pentru care trebuie să fim bine pregătiți și în contextul cărora trebuie să fim capabili să ducem negocieri complicate la bun sfârșit în prima parte a președinției României. Toate acestea trebuie încheiate în martie-aprilie 2019.

Managementul Brexit-ului rămâne o mare provocare pentru Uniune. Totodată, orice criză poate fi și o oportunitate. Ce oportunități vedeți în Brexit?
Ieșirea Regatului Unit poate fi o oportunitate ca orice incertitudine, ca orice amenințare externă, însă asta nu înseamnă și că o vom fructifica. În momentul de față vestea bună este că cele 27 de state membre ale UE sunt unite. Ele arată unitate și nu trebuie subestimată capacitatea unei Europe unite de a se impune în negocierile cu Marea Britanie. Acesta este primul element esențial. Vor urma negocierile privind ieșirea Regatului Unit din Uniune și este important ca UE să se prezinte ca un front unit la masa negocierilor. Premierul Greciei a văzut în vara lui 2015 că îi este imposibil să obțină un acord în termenii săi în fața unei Europe unite. La sfârșitul zilei a trebuit să încheie un acord cu UE privind continuarea finanțării europene pentru Grecia în exact termenii propuși de UE. Deci primul mesaj adresat guvernului britanic este acela de a nu subestima puterea unei Europe unite. Vestea bună este că de pe 24 iunie, dimineața zilei de după referendumul pro-Brexit, până acum, Europa a fost unită în discuțiile cu Marea Britanie. Desigur, nu trebuie să fim nici naivi. Această unitate devine tot mai greu de păstrat, pe măsură ce negocierile vor deveni concrete. Pentru a păstra această unitate trebuie spus fiecărui stat membru că discuțiile bilaterale cu Marea Britanie nu vor aduce nimic niciunui stat membru, de vreme ce acordul final se va face la masa celor 27. Fiecare stat membru trebuie să vină la masa celor 27 și să spună care sunt prioritățile sale pentru negocierile cu Marea Britanie și să ceară să fie incluse printre prioritățile UE în ansamblul său.

Care trebuie să fie prioritățile în negocierile privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?
Recent am avut un congres al PPE în Malta, unde am stabilit trei priorități cheie pentru începutul negocierilor cu Marea Britanie: securizarea drepturilor tuturor cetățenilor europeni aflați în Marea Britanie (o temă esențială și pentru România), achitarea de către Marea Britanie a tuturor obligațiilor pe care le are la bugetul UE (acesta nu este un proces politic, ci obligații care decurg din cadrul legal existent), păstrarea unei frontiere deschise între Irlanda și Irlanda de Nord. Aparent, acest ultim punct pare a fi un subiect care nu ar trebui să ne intereseze prea mult pe noi din România, din moment ce Irlanda este în celălalt capăt al continentului, dar el rămâne esențial și pentru noi în România, pentru că este o chestiune de război și pace. Pacea dintre cele două a fost posibilă prin deschiderea acelei granițe și prin apartenența Irlandei de Nord și a Marii Britanii, pe de o parte, și a Irlandei, de cealaltă parte, la Uniunea Europeană. Acolo vorbim despre război și pace și este esențial pentru întreaga Europă ca granița să rămână deschisă. Mai trebuie spus un lucru. Dacă Marea Britanie nu vrea să fie parte a pieței interne, atunci vom căuta un alt cadru legal pentru a securiza drepturile cetățenilor. Trebuie să fim foarte atenți să nu acceptăm din partea Londrei o apartenență mascată la piața internă. Piața unică înseamnă un pachet de drepturi și obligații. Nu poți avea statutul mascat de membru asociat care beneficiază de piața internă și drepturile sale, dar fără asumarea obligațiilor.

Deşi agenda de negocieri pentru Brexit are o ţintă ambiţioasă pentru finalizare, octombrie 2018, ce şanse sunt ca această ţintă să fie depăşită, dată fiind complexitatea problemei? Cu ce ne-am putea confrunta în acest caz?
Ați ridicat câteva probleme esențiale. În primul rând, se vor încheia negocierile în acești doi ani? Și aici poziția mea este următoarea: eșecul negocierilor trebuie exclus ca variantă de lucru, cel puțin acum, la începutul lor. Atât timp cât eșecul negocierilor există ca opțiune, nu va exista un angajament deplin al ambelor părți ca ele să se încheie cu succes. În plus, va exista tentația ca anumite state membre ale UE să negocieze bilateral cu Marea Britanie, punând în pericol unitatea UE care a funcționat în ultimele nouă luni. Cred că trebuie să excludem această variantă, așa cum Michel Barnier o face foarte bine acum.

Al doilea scenariu este ca negocierile să decurgă bine, dar, din cauza complexității lor, să nu poată fi încheiate. Atunci negocierile vor putea fi prelungite cu un an, însă decizia va avea nevoie de unanimitate în Consiliu. Aici președinția României va avea un rol esențial în a convinge toate statele membre ca, dacă negocierile decurg bine, dar încă nu sunt finalizate, să fie prelungite cu un an pentru a nu avea o ieșire abruptă a Regatului Unit din UE. Această unitate, să fim realiști, o să fie foarte greu de obținut. Orice stat membru al UE, fie că e Malta sau Germania, poate împiedica prelungirea negocierilor, generând o ieșire abruptă a Marii Britanii. Legat de calendarul expus de Michel Barnier, el este necesar să fie ambițios dacă vrem încheierea procesului de ieșire ordonată a Marii Britanii din lumea europeană în doi ani. Mandatul de negociere urmează să fie decis de Consiliul European pe 29 aprilie. Negocierile vor începe înainte de vara acestui an și trebuie încheiate cel târziu în octombrie-noiembrie 2018, deci în mai puțin de 17-18 luni, pentru că acordul trebuie ratificat atât de partea britanică, dar și de Parlamentul European. Ratificarea de către PE va avea categoric loc în timpul președinției deținute de România. Deci trebuie să acompaniem acest proces de ratificare din PE, trebuie să ne asigurăm că există o majoritate, ceea ce, evident, este un proces complex și cu mari riscuri.

Ne va ajuta exerciţiul preşedinţiei pentru a adera la moneda unică?
Aderarea la moneda unică se face prin respectarea criteriilor de convergență macroeconomică de la Maastricht, care trebuie respectate în mod sustenabil pe termen mediu și lung. Toate aderările recente ale unor noi state nemembre la zona euro - Letonia, Lituania (2014/2015) și înainte Cipru, Malta, Slovacia, Estonia -, toate aceste noi aderări nu au avut nicio componentă politică. A fost efectiv vorba despre respectarea criteriilor de aderare. Ceea ce noi trebuie să facem acum este să întărim economia, s-o reformăm, s-o facem mai competitivă, să facem ca atât sectorul public, cât și cel privat să facă față competiției din zona euro, să respectăm criteriile macroeconomice: deficit, inflație, nivelul datoriei publice. Trebuie să ne asumăm politic obiectivul de a adera la zona euro cât mai repede, imediat ce îndeplinim criteriile. Iar dacă președinția noastră va fi asociată într-un fel cu îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare și finalizarea aderării la zona euro, evident, este un lucru bun. Asta ar aduce un plus de credibilitate României ca loc atrăgător pentru investiții, ca potențial de creștere economică și implicit generator de locuri de muncă în România. Președinția este o oportunitate datorită vizibilității sporite pe care o avem, însă nu vom fi acceptați în zona euro doar pentru că deținem președinția UE. Vom fi acceptați doar când îndeplinim criteriile.

S-ar putea să fim nevoiţi să impunem penalizări pentru deficit excesiv. Cum ar suna asta, dacă noi am fi siliţi să ne impunem penalităţi, deoarece este previzibil că vom avea deficite excesive în 2018 şi, dacă lucrurile continuă, şi în 2019?
Este necesar, este esențial ca la momentul la care deținem președinția UE să respectăm toate regulile Uniunii. Iar cheltuielile angajate de Guvernul României în aceste prime luni de mandat, coroborate cu reducerea încasărilor la bugetul de stat, au condus Comisia Europeană la concluzia că anul acesta România nu-și va respecta angajamentul legat de menținerea deficitului sub 3% din PIB. Comisia Europeană apreciază evaluările guvernului de încadrare în limitele deficitului ca fiind eronate și cere României să corecteze măsurile nesustenabile de politică fiscal-bugetară și economică luate în prima parte a acestui an. Comisia Europeană are o imagine extrem de precisă privind situația din România, și anume, că suntem pe un drum greșit și știe că măsurile trebuie corectate de către guvern. În caz contrar, vom începe președinția cu un deficit serios de credibilitate. Ar fi cele mai proaste auspicii sub care am putea începe o președinție a UE, cu atât mai mult, cu cât este prima noastră președinție, un moment definitoriu pentru modul în care România o să fie percepută în următorii ani în Uniunea Europeană.

Ce cuvânt vom avea în distribuirea fondurilor europene pentru exerciţiul următor, dacă vor începe analizele şi schiţele de buget din 2019?
Comisia Europeană are obligația legislativă de a face până la sfârșitul acestui an o primă propunere privind bugetul UE după 2020. Apoi, Parlamentul European și Consiliul trebuie să înceapă procesul legislativ. Nu trebuie să fim naivi să credem că vom putea progresa semnificativ pe acest dosar important în timpul în care vor avea loc negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE. Până la momentul la care aceste negocieri vor avea loc, în octombrie-noiembrie 2018, realitatea este că nu va exista progres și trebuie să folosim acest timp pentru a ne stabili prioritățile. În momentul în care negocierile vor fi încheiate cu bine și se va trece la ratificarea acordului cu Marea Britanie, în acel moment va începe în ritm accelerat procesul decizional legat de viitorul bugetului UE, sfârșitul anului 2018-începutul lui 2019 și până când PE va intra în campanie în martie-aprilie și Comisia se va pregăti de încetarea mandatului. România trebuie să facă următoarele lucruri. Să ne definim prioritățile, esențială fiind asigurarea politicii de coeziune. Cunoscând situația din statele contributoare nete la UE și care pun politica de coeziune sub semnul întrebării fiindcă nu sunt convinse de rezultatele lor, eu aș stabili prioritățile României legate de politica de coeziune în felul următor: fondurile europene alocate României să nu fie reduse după anul 2020; dacă statele membre net contributoare au nevoie de introducerea unor noi indicatori, a unor noi criterii de performanță pentru a vedea că fondurile europene sunt bine cheltuite, atunci noi trebuie să stabilim care sunt indicatorii și condiționalitățile pe care le-am accepta. Pentru mine este esențial ca nivelul fondurilor să nu fie redus, iar, dacă trebuie să acceptăm noi condiționalităţi pentru ca nivelul fondurilor să nu fie redus, cred că nu este o dramă. Dimpotrivă, dacă UE îți spune că îți dă bani pentru îmbunătățirea competitivității - prin construcția de autostrăzi -, dar în același timp recomandă să nu-ți afectezi negativ competitivitatea prin măsuri economice nesustenabile, așa cum vedem la actualul guvern, nu mi se pare un lucru rău. Deocamdată, trebuie să pregătim această strategie de negociere, trebuie să găsim aliați, trebuie să fim conștienți că aliatul principal în politica de coeziune în trecut a fost Polonia, stat decredibilizat în momentul de față la nivel european prin acțiunile împotriva ordinii constituționale interne, chiar izolat, așa cum s-a văzut când a fost singurul stat care a încercat să se opună prelungirii mandatului actualului președinte al Consiliului European. Ne trebuie noi aliați, nu trebuie să ignorăm cel mai mare nou membru al UE, Polonia, dar trebuie să știm că, dacă vrem să fim doar o remorcă a Poloniei, așa cum am fost în trecut, atunci trebuie să fim conștienți că ea nu va mai tracta așa cum a fost atunci când acolo a fost un guvern proeuropean. Dacă președinția României eșuează în găsirea unui acord între Consiliu și Parlament pe bugetul UE, atunci negocierile nu se vor putea relua decât la începutul anului 2020, după ce noua Comisie și noul Parlament își vor fi intrat în atribuții. Practic, vom ajunge din nou în situația din 2013, când deciziile se vor lua la sfârșitul lui 2020 și la începutul lui 2021, când va trebui să înceapă absorbția de fonduri europene, nu vom fi pregătiți, de vreme ce procesul politic va fi fost întârziat. România are obligația de a reuși în aceste negocieri, iar dacă eșuează, cei care suferă sunt beneficiarii de fonduri europene din toată Uniunea.

Cum ar trebui să se poziționeze România față de proiectul unei Uniuni Europene de apărare și securitate, un etaj suplimentar de integrare, dorit în special de nucleul euro și care, în mod potențial, ar putea rivaliza cu NATO? Care ar trebui să fie prioritățile unei Uniuni Europene de apărare și securitate?
Realitatea este în felul următor. Forțele armate ale SUA au în momentul de față mai puțin de 30 de tipuri de arme, pe când forțele armate ale celor 28 de state membre ale UE au mai mult de câteva sute de tipuri de arme. De aceea, la nivel european trebuie să punem la comun capacitățile de cercetare în materie de industrie de apărare, să cheltuim o singură dată bani publici în procesul de cercetare/inovare și să împărțim rezultatele obținute așa cum este firesc să o facem într-o uniune în care ești între state partenere, majoritatea dintre ele fiind și state NATO. Comisia Europeană a venit anul acesta cu un proiect-pilot în acest sens pe care eu îl și susțin și l-am inclus în prioritățile PE pentru bugetul UE pe anul următor. Trebuie să vedem cum putem să obținem mai mult din fiecare euro cheltuit. Aceste inițiative sunt încurajate și susținute și de către NATO. Ele nu sunt văzute în niciun fel ca o competiție la adresa NATO, ci sunt văzute complementar cu statutul nostru de membru NATO, cu angajamentul nostru important, și care trebuie asumat, de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Deci, în materie de securitate, este clar că trebuie să facem cât mai mult împreună la nivelul statelor membre UE, fără ca asta să contravină în niciun fel statutului de membru NATO. Însă, evident, principalul garant al securității noastre rămâne apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu SUA.

În cele şase luni ale preşedinţiei, România ar avea ocazia să-şi promoveze viziunea şi interesele sale într-o manieră directă. Evident, nu toate interesele noastre găsesc un teren fertil sau interesat. Care ar putea fi zonele în care, dacă insistăm, putem găsi înţelegere şi putem avansa interese româneşti?
În primul rând, sunt marile priorități europene de care nu vom putea fugi: viitorul bugetului european, Brexit, dezbaterea privind viitorul UE. În afară de acestea, sunt teme pe care le putem adăuga noi la agenda europeană. Ar fi nefiresc să nu adăugăm Vecinătatea estică a Uniunii Europene ca una dintre prioritățile președinției României. Toate statele noi membre ale UE - statele baltice, Polonia - au avut Vecinătatea estică drept prioritate. Așadar, pe ce ar trebuie să punem accent? Va trebui să sprijinim statele din Vecinătatea estică prin fonduri europene și cu expertiză. De multe ori, expertiza este chiar mai importantă decât fondurile pentru a întări statul și administrația publică, pentru a întări justiția, pentru a o face funcțională și independentă, pentru a duce la buna funcționare a statului de drept, la combaterea corupției, a spălării banilor, întărirea sistemelor bancare din Vecinătatea estică și care acum au fost decredibilizate. Este esențial să condiționăm mereu ajutorul european tocmai de acele reforme pe care cetățenii din aceste state le așteaptă și pe care politicienii nu le implementează. De exemplu, săptămâna trecută, Comisia pentru bugete a PE a adoptat avizul meu privind acordarea a 100 de milioane de euro Republicii Moldova, adoptând exact condițiile pe care le-am dorit eu, prin care impunem condiționalități clare, concrete, înaintea fiecărei tranșe, condiționalități legate de reforma justiției, combaterea corupției și întărirea statului de drept. Sprijinul strategic dat acestor state trebuie condiționat mai mult de îndeplinirea unor angajamente din partea lor. În plus, trebuie să echipăm tot mai bine cetățenii din aceste state, dar și cetățenii din România, pentru a face față propagandei și dezinformării venite dinspre Federația Rusă. Totodată, raportarea la Federația Rusă trebuie să fie o prioritate a președinției României, și anume, Federația Rusă trebuie să fie definită ca o amenințare la adresa unității UE, trebuie monitorizată și trebuie să începem să contracarăm propaganda și dezinformarea dinspre Kremlin.

România deține președinția în prima parte a lui 2019 ca parte dintr-un Trio de state membre care o vor deține imediat după noi: Finlanda și Croația. Pentru a avea o mai bună coordonare pe termen mediu (18 luni), grupuri de câte trei state își corelează prioritățile strategice. De aceea, este esențial să convingem guvernele Finlandei și Croației să includă raportarea la Federația Rusă ca prioritate și pentru celelalte două președinții. Pentru Finlanda, subiectul este foarte important, are o graniță extrem de lungă cu Federația Rusă. Fermierii finlandezi au suferit de pe urma embargoului impus de Federația Rusă. Totodată, riscul de securitate pe care Federația Rusă îl reprezintă pentru Finlanda este semnificativ. De cealaltă parte, Croația este un stat esențial pentru stabilitatea din Balcanii de Vest, membră a UE, cu un guvern proeuropean de centru-dreapta, condus de un prim-ministru aparținând familiei noastre politice. Și, având în vedere activitatea sporită atât a Federației Ruse, cât și a Turciei în Balcanii de Vest, parteneriatul cu această țară este esențial pentru menținerea Balcanilor de Vest în parcursul european. În încheiere, raportarea la Federația Rusă trebuie să fie o prioritate, aceasta trebuie definită ca o amenințare la adresa UE, trebuie să acționăm ca atare, să fim conștienți de propagandă, de dezinformare, să le monitorizăm și mai ales să începem să le contracarăm. Și trebuie să facem asta împreună cu celelalte președinții ale Trioului din care facem parte, ținând însă cont că în Finlanda vor avea loc alegeri parlamentare în prima parte a anului 2019. Deci, în momentul în care Finlanda va prelua președinția, de la 1 iulie 2019, o va face cu un guvern care tocmai va fi intrat în funcțiune și care nu a pregătit președinția. Aceasta va fi pregătită de actualul guvern. De aceea, pentru că Finlanda intră cu un guvern nou la conducerea președinției, este esențial ca România să facă toate pregătirile necesare pentru ca relația cu Federația Rusă să fie corect definită și să fie un punct important al celor trei președinții din anii 2019.

Sursa: Revista22.ro

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pe Raportul anual al Băncii Centrale Europene: BCE trebuie să se concentreze mai mult pe statele din afara zonei euro atunci când vorbește despre viitorul zonei euro

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP), numit raportor al Grupului PPE din Parlamentul European pe Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) din 2016, a declarat, aseară, după schimbul de opinii din Parlamentul European cu vicepreședintele BCE, Vitor Constâncio, că Banca Centrală Europeană ar trebui să se concentreze mai mult pe statele din afara zonei euro, precum România, atunci când vorbește despre viitorul zonei euro.

„În prezent, rapoartele anuale ale Băncii Centrale Europene nu se concentrează deloc pe statele din afara zonei euro și pe perspectivele acestora de a adera la moneda unică în viitor. Multe dintre aceste state, inclusiv România, vor îndeplini în curând toate criteriile de eligibilitate și și-au exprimat deja dorința de adera la zona euro în viitorul apropiat. De aceea, consider că, atunci când discută despre viitorul și perspectivele zonei euro, Banca Centrală Europeană ar trebui să se concentreze mai mult pe situația statelor membre UE din afara zonei euro care vor să adopte moneda euro cât mai repede cu putință. Eforturile de integrare în această zonă a statelor membre UE și dezbaterile pe această temă nu trebuie să aibă loc doar în statele candidate, ele trebuie să fie o preocupare permanentă instituțională și la nivelul BCE. De aceea mă aștept ca, la toate nivelurile Băncii Centrale Europene, să existe o preocupare zilnică despre cum ajutăm statele candidate să îndeplinească toate criteriile de convergență. Moneda unică europeană trebuie să devină o realitate la nivelul tuturor statelor UE care și-au asumat adoptarea ei, dar, pentru aceasta, toate instituțiile comunitare responsabile, alături de statele membre, trebuie să lucreze împreună și să depună eforturi reale și vizibile de la an la an, care să se regăsească, de asemenea, în rapoartele de activitate pe care BCE ni le prezintă”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după schimbul de opinii de aseară cu vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Vitor Constâncio, în cadrul ședinței Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European.
***
Elemente de background
Deputatul european Siegfried Mureșan a fost numit, la sfârșitul săptămânii trecute, raportor al Grupului Partidului Popular European (PPE) asupra raportului Parlamentului European privind Raportul anual pentru 2016 al Băncii Centrale Europene. Aseară a avut loc prima discuție în Parlamentul European despre raportul anual pentru anul 2016 al BCE, împreună cu vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Vitor Constâncio, în cadrul ședinței Comisiei pentu afaceri economice și monetare.
Raportul Parlamentului European privind Raportul anual pentru 2016 al Băncii Centrale Europene urmează a fi adoptat în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, cel mai probabil, în luna octombrie 2017, iar în plenul Parlamentului European, în noiembrie 2017.


_________________

Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                      
Paul Stencoane: +40 769 611 020.


luni, 10 aprilie 2017

Anunț de presă - Dezbatere cu tema „Președinția română a Consiliului UE - Cât suntem de pregătiți?”, organizată de deputatul european Siegfried Mureșan și Revista „22”

Deputatul european Siegfried Mureșan și Revista „22” organizează marți, 11 aprilie a.c., dezbaterea cu tema „Președinția română a Consiliului UE - Cât suntem de pregătiți?”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 17.00, la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), Calea Victoriei nr. 120, București.

















______________________________
Pentru detalii
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Paul STENCOANE: +40 769 611 020;
Andrei JUJAN: + 40 766 369 485.


miercuri, 5 aprilie 2017

Declarație de presă - Siegfried Mureșan: Rezultatele Raportului Freedom House 2017 pentru Republica Moldova sunt foarte îngrijorătoare; astfel de rapoarte sunt un barometru pentru investitorii străini

Deputatul european Siegfried Mureșan:
„Autoritățile de la Chișinău trebuie să facă mai multe eforturi pentru combaterea corupției și pentru a consolida democrația și independența justiției. Așa cum vedem din Raportul Freedom House «Națiunile în tranziție 2017», rezultatele în aceste două domenii s-au înrăutățit față de anul anterior, ceea ce este foarte îngrijorător, iar autoritățile din Republica Moldova, în frunte cu președintele Igor Dodon, trebuie să lupte pentru combaterea corupției și pentru domnia legii, ci nu să pună în pericol ceea ce s-a făcut până acum cu atât de mari eforturi din partea cetățenilor. Iată că acțiunile iresponsabile din ultimele luni ale președintelui Igor Dodon, care numai la începutul săptămânii încălca legea cu bună știință semnând tratate fără ca acestea să fie legal negociate, nu rămân fără consecințe în rândul cetățenilor moldoveni. Ei înțeleg cât de toxice sunt astfel de atitudini, iar rezultatele Raportului Freedom House dovedesc acest lucru. Președintele Igor Dodon trebuie să înțeleagă că astfel de rapoarte sunt un barometru pentru investitorii străini și că, atâta timp cât faptele domniei sale se reflectă negativ în imaginea țării, investitorii vor ocoli Republica Moldova, nu se vor crea noi locuri de muncă și nu va crește nivelul de trai al cetățenilor. Banii în economia moldovenească îi aduc investitorii, ei nu cad din cer și nici Igor Dodon nu-i va dona din conturile sale. Președintele Igor Dodon are datoria să le explice cetățenilor de unde va aduce fonduri care să dezvolte economia Republicii Moldova, cum va crea noi locuri de muncă și cum va mări salariile și pensiile moldovenilor dacă, prin acțiunile sale, alungă investitorii, singurul motor al unei economii eficiente. Raportul Freedom House publicat ieri arată că situația democrației din Republica Moldova s-a înrăutățit, în principal, din cauza problemelor din sistemul judiciar și a lipsei implementării reformelor în acest domeniu. Autoritățile de la Chișinău trebuie să prezinte rezultate concrete în ceea ce privește lupta împotriva corupției, îmbunătățirea situației democrației și a independenței sistemului judiciar pentru a deveni o țară atractivă pentru investitori. Asta vor cetățenii Republicii Moldova, mai multe locuri de muncă și mai bine plătite, instituții ale statului care să lucreze în slujba lor, nu a oligarhilor corupți, o administrație eficientă şi o justiție egală pentru toți și în care să domnească statul de drept. Sunt cereri absolut justificate, de aceea, Uniunea Europeană, pentru că își dorește să aibă în Republica Moldova un partener stabil și prosper, sprijină cu fonduri europene de sute de milioane de euro și cu expertiza specialiștilor săi implementarea reformelor agreate în cadrul Acordului de asociere de care Moldova are atât de mare nevoie pentru a atrage investitorii și pentru a se dezvolta economic.”.


marți, 4 aprilie 2017

Comunicat de presă - Comisia pentru bugete a Parlamentului European aprobă solicitarea lui Siegfried Mureșan de a condiționa finanțări europene pentru Republica Moldova de rezultate în combaterea corupției și întărirea statului de drept

Comisia pentru bugete a Parlamentului European a aprobat aseară avizul privind acordarea asistenței macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova care cuprinde și solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan de a condiționa acordarea sprijinului financiar de obținerea unor rezultate concrete în domenii precum combaterea corupției, independența justiției, întărirea statului de drept și întărirea sistemului bancar. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este responsabil (raportor) din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova.

„Această asistență macrofinanciară are rolul de a ajuta Republica Moldova să-și finanțeze cheltuielile curente, să-și stabilizeze economia și vreau ca banii să ajungă cât mai repede în Republica Moldova. Însă am vrut să mă asigur că sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova este bine folosit, că se implementează reformele pe care oamenii le așteaptă și că rezultatele vor fi resimțite de cetățeni. De aceea, am cerut ca acordarea acestor bani să fie strict condiționată de rezultate concrete pe care să le vedem din partea Republicii Moldova în domenii importante pentru oameni, combaterea corupției, independența justiției, întărirea statului de drept, combaterea spălării banilor şi anchetarea fraudei din sistemul bancar care s-a produs în anul 2014. Termenii și rezultatele trebuie stabilite de Comisia Europeană împreună cu Guvernul Republicii Moldova, care să aprobe și să-și asume aceste condiții. Este stabilit ca banii să fie alocați în 2017 și 2018 în trei tranșe și vreau ca înainte de fiecare tranșă Guvernul de la Chișinău să implementeze în etape măsurile pe care cetățenii moldoveni le cer și care sunt atât de necesare pentru consolidarea economiei și a democrației în Republica Moldova”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Votul final al Parlamentului European pe propunerea de acordare a asistenței macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova este programat să aibă loc în plen în sesiunea din luna mai a acestui an.
_________________

Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                      
Paul Stencoane: +40 769 611 020.



miercuri, 29 martie 2017

INTERVIU HotNews.ro - Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt PPE: „Dacă Marea Britanie introduce vize pentru cetățenii UE, trebuie reciprocitate” / Europarlamentarul va propune alocarea de bani din bugetul UE pentru contracararea propagandei ruse: „Cand ai oameni politici corupți, incompetenți ești o țintă ușoară”

Partidul Popular European se reuneste miercuri si joi intr-un congres in Malta, un congres intermediar in care se va discuta despre directia Europei, iar temele pe care le vor atinge si le vor vota delegatii PPE in rezolutiile adoptate se refera la siguranta cetatenilor si la situatia economica, a explicat europarlamentarul Siegfried Muresan, purtator de cuvant al PPE, intr-un interviu pentru HotNews.ro in Malta. Vezi in text ce se afla pe agenda Congresului la care vor participa si sefi de state si de guverne precum Angela Merkel si Viktor Orban, dar si presedintele Klaus Iohannis, si ce mize exista pentru Romania, in special in privinta combaterii propagandei ruse.

- Plus: ce vrea PPE pentru relatia UE cu Marea Britanie, in contextul declansarii Brexitului chiar astazi. Muresan: "Daca Marea Britanie va impune vize de acces pentru cetatenii UE, vom insista pe reciprocitate."
- Ce trebuie sa faca Romania in contextul discutiei despre o Europa cu mai multe viteze

Ce urmeaza sa se intample la Congresul PPE din 29 - 30 martie
Siegfried Muresan: PPE se reuneste pentru un Congres in Malta, nu este un congres statutar - acestea se organizeaza din trei in trei ani in cadrul carora au loc alegeri pentru conducerea partidului, deci nu trebuia sa il organizam in mod necesar insa am decis sa il organizam pentru ca am simtit ca oamenii au nevoie de raspunsuri la intrebarea "incotro cu Europa" - cum reformam, cum actualizam Uniunea Europeana pentru ca ea sa poata raspunde asteptarilor oamenilor, aceasta fiind tema principala a congresului - "Viitorul Uniunii Europene", cu doua aspecte principale: siguranta si economie. Opinia noastra este ca acestea sunt temele la care oamenii se asteapta de la Uniunea Europeana sa livreze.
Pentru imbunatatirea sigurantei cetateanului se va pune accent pe combaterea radicalizarii persoanelor de origine musulmana, vrem sa monitorizam mult mai bine centrele unde persoane de origine musulmana eventual sunt radicalizate, moschei, vrem sa actualizam legislatia privind azilul in sensul ca persoanele care au solicitat azil in Europa si sunt refuzate sa poata fi returnate mult mai rapid si mai simplu in tarile lor de origine si pe termen lung dorim ca cererile de azil sa nu mai poata fi depuse in interiorul UE ci doar la frontiera externa si in zone sigure din tarile de origine, astfel incat sa nu mai avem aceasta componenta ilegala a migratiei si aceste valuri mai de refugiati.
Multe persoane nu se califica pentru statutul de refugiat politic, vin in Europa petrec luni de zile aici de multe ori nefiindu-le cunoscuta identitatea, luni de zile petrecute pe bani publici europeni dupa care in momentul in care nu se califica pentru azil trebuiesc intorsi tot pe cheltuiala noastra in tarile de origine. Vrem ca acest lucru sa se incheie si ca in viitor cererile de aizl sa fie depuse doar la frontiera externa sau in tarile de origine.
Evident este nevoie de cooperare mai stransa intre fortele de securitate, politie, intre statele membre UE.
Vrem sa combatem dezinformarea si propaganda rusa, sa alocam mai multe resurse financiare pentru a contracara propaganda si dezinformarea dinspre Federeatia Rusa.
In materie de economie, evident prioritizarea investitiilor in infrastrutura, cercetare, inovare digitala, sprijinirea tinerilor intreprinzatori si permanentizarea planului Juncker de investitii, fondul european de investitii strategice lansat in urma cu trei ani de zile si propus a fi prelungit, noi dorim sa fie permanentizat dar si ajustat pentru ca tari precum Romania sa poata benefica de pe urma lui, ajustat insemnand tarilor cu piete financiare mai putin dezvoltate, cu experienta mai mica, cum e Romania - este o realitate ca Bursa din Bucuresti este mai putin dezvoltata decat cea din Frankfurt sau Milano, acestor tari Banca Europeana de Investitii si hub-ul care ofera asistenta sa ofere asistenta particularizata, sa ajute mai mult chiar in elaborarea de proiecte finantabile, sa primim ajutor legat de finantarea unei banci promotionale care practi sa actioneze drept intermediar intre planul Juncker si banci comerciale si intreprinderi din teren.
A existat gandul ca Eximbank sa fie tranformata in banca promotionala, eu resping aceasta idee, Eximbank nu poate indeplini aceasta misiune, nu este condusa conform exigentelor cele mai inalte, imixtiunea politica este mult prea mare. Romania are nevoie de o banca promotionala competitiva pentru a putea absorbi resursele din planul Juncker, pentru ca noi sa putem beneficia trebuie sa mai facem cateva lucruri inclusv lansarea bancii promotionale.

Cand o vedeti realizabila?
"Planul Juncker a fost lansat pentru trei ani de zile si eu le-am spus de atunci autoritatilor din Romania ca avem un dezavantaj competitiv fata de alte tari pentru ca nu avem o banca promotionala si nu va ganditi ca aveti planul Juncker doar pentru trei ani, eu am spus de atunci va aceste instrumente financiare vor fi permanentizate la nivelul UE de aceea este esential sa avem o banca promotionala pentru ca vom avea un dezavantaj competitiv legat de creditarea spre economie pe termen lung. De aceea este esentiala, cu cat mai repede cu atat mai bine. Stiu ca au exisstat propuneri la nivelul guvernului anul trecut pentru a lansa Eximbank ca banca promotionala, insa aceasta intitiativa pe buna dreptate nu a continuat pentru ca nu este suficient de puternica, de competitiva. Trebuie o entitate nou creata si este mai important decat este urgent.
Banul public de la nivelul european este limitat, resursele sunt limitate si de aceea am decis sa continuam cu granturile, dar aceste instrumente financiare pe langa granturi sunt utile pentru ca permit prin oferirea unei mici garantii de la bugetul public permit stimularea unui numar mult mai mare de investitii la nivelul sectorului privat. PLanul Juncker spune garantam din partea BEI pe baza unei contributii din bugetul UE pentru eventuale pierderi facute de sectorul privat in investitii cu grad mare de risc, vrem sa stimulam investitii cu grad mare de risc si pentru a incuraja investitorii oferim aceasta garantie pentru eventual prime pierderi. De lansarea planului Juncker nicio investitie nu a avut pierderi, nici macar un singur euro garantat din cele 8 miliarde din bugetul UE in ultimii trei ani de zile nu a fost pierdut.
Aparent oferim o garantie dar pana una alta nu am facut nici macar o singura pierdere, dimpotriva se pare ca facem profit si am reusit sa generam investitii de 177 milioane euro in economie."

Rezolutiile adoptate
"Vom adopta un document principal (link aici pentru versiunea in engleza) legat de viitorul UE, cu componenta principala securitate - cum facem UE mai sigura combatand radicalismul islamic, armonizand legislatia antiterorism, intorcand mai rapid persoanele care nu se califica pentru azil, intarind cooperarea la nivelul UE in materie de surse de terorism, vrem sa stim la nivel european despre aceste persoane cine sunt, cu cine vorbesc, cum se informeaza ce site-uri urmaresc si vrem sa cooperam mai mult in materie de securitate si aparare intre statele UE.
Vrem sa extindem transparentizarea si la nivelul COnsiliului de Ministri, dorim sa il reformam in urmatorul mod: avem multe configuratii ale ministrilor,vrem ca aceste consilii sa foloseasca drept comisii specializat si decizia politica sa se ia intr-un plen al ministrilor de afaceri externe sau europene si toate aceste reuniuni sa aiba loc public si deciziile sa fie transparent."

Combaterea propagandei ruse - cum s-ar putea realiza?
"Exista in momentul de fata la nivelul Comisiei Europene un mic grup de 12 experti care monitorizeaza propaganda si dezinformarea Federatiei Ruse. Eu m-am vazut cu ei saptamana trecuta si voi propune, ca raportor general din partea Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2018, un proiect pilot prin care sa alocam fonduri din bugetul UE pentru contracararea propagandei ruse. In momentul de fata exista acest grup de lucru care monitorizeaza, ei nu au insa buget pentru a o contracara. De multe ori, cand oameni politici inclusiv de la noi din Romania incearca sa decredibilizeze UE de multe ori acestea sunt mesaj pe care cu doua saptamani inainte le vedem pe canale media pro-Kremlin din Fed. Rusa.
Trebuie sa explicam oamenilor ca propaganda si dezinformarea din partea Rusiei este un risc pentru UE, pentru ordinea democratica in statele membre si pur si simplu treuie sa corectam aceste dezinformari si stiri false care apar pe canale rusesti dar si propagate de oameni politici din statele membre. Trebuie sa echipam cetatenii cu adevarul si mai ales sa le explicam fluxul acesta de informatii pentru ca ei sa inteleaga exact care politicieni fac agenda Fed. Ruse si a nu mai cadea prada dezinformarii.
Eu voi depune la inceputul lunii mai un proieect pilot in acest sens de indata ce voi sti mai multe despre instrumentele pe care le putem avea de contracarare."

Este Romania una dintre tarile in care se desfasoara mai mult propaganda rusa?
"UE este indiscutabil o tinta a propagandei ruse, iesirea Marii Britanii din UE a fost un obiectiv strategic al propagandei ruse, Federatia Rusa se bucura de iesirea MB. De aceea, toti oamenii politici care au felicitat MB pentru decizia de a iesi din UE si au prezentat UE ca pe o barca in scufundare din care britanii au fost mai inteligenti ca au iesit, toti acestia fac jocul Federatiei Ruse. Marea Britanie se afla in fata unei perioada de confuzie.

Este Romania targetata mai mult? O tara poate deveni mereu mai usor prada a propagandei si dezinformarii din exterior cand are oameni politici slabi, incompetenti, santajabili, cand institutiile media nu sunt puternice, independente, transparente si cand separarea dintre mass-media si factorul politic nu este clara. Mereu cand avem oameni politici corupti, coruptibili, incompetenti, cand avem institutii slabe atunci esti o tinta usoara de propaganda din Est.

Cum va fi Brexitul abordat la Congres?
Prioritatile PPE sunt trei, foarte clare: 1. Securizarea drepturilor cetatenilor europeni aflati in Marea Britanie. Acestia sunt cetateni ai altor state inclusiv Romania care au ales sa traiasca in alt stat membru si s-au trezit peste noapte, neintrebati, in afara UE.
Evident sunt multi cetateni europeni care traiesc in Marea Britanie dar si multi cetateni britanici in tari UE. Exista 200.000 de pensionari din cele 27 de state membre in Marea Britanie si 400.000 pensionari britani in tari membre asa ca si Marea Britanie trebuie sa isi puna intrebarea cine va plati asigurarile medicale si eventualele servicii la care pensionarii britanici au acces in timpul in care se bucura de beneficiile pensiei britanice sub soarele spaniol sau portughez. Impactul va fi semnificativ.
Prioritatea numarul 2: Achitarea de catre Marea Britanie a tuturor obligatiilor financiare datorate catre UE. Suntem in situatia in care avem un buget multianual si in cadrul acestui buget de multe ori platile, beneficiile contractate pentru un an se fac in anii urmatori. De exemplu avem un acord prin care spunem ca mereu chiria se plateste pe 31 decembrie si astfel la 31 decembrie Marea Britanie a achitat chiria pana la 30 septembrie. Dar daca a decis sa paraseasca UE pe 31 decembrie trebuie sa achite chiria si pe septembrie, octombrie si noiembrie si asta nu este o decizie politica, este o consecinta legala, nu poate fi negociata.
Aceste obligatii financiare includ contributii la bugetul UE, includ pnesiile celor mlte mii de functionari britanici care au lucrat in institutiile europene iar daca MB spera ca din aceasta contributie sper ca se va deduce cota parte la activele UE, cladiri, proprietati, vreau sa dau un raspuns f clar - nu se va deduce, pentru ca am construit UE, UE nu se dizolva, va continua, Marea Britanie a decis unilateral sa plece.
Si trei: pastrarea deschisa a frontiere dintre Irlanda si Irlanda de Nord. Succesul procesului de pace a fost posibil doar datorita UE, in UE, iar pentru noi este esentiala pastrarea unei granite deschise si nesupunerea procesului de pace din Irlanda de Nord niciunui risc nenecesar.
Deocamdata relatia dintre UE si MB este clara. Ce va urma nu stim inca, daca doresc sa ramana parte a pietei unice, daca doresc sa beneficieze de piata unica trebuie sa respecte cele patru libertati fundamentale: libertatea de miscare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor. Daca nu o vor face nu pot ramane membri ai pietei unice.
Nu vom accepta un statut de membru asociat la piata unica. Nu ne vom lasa divizati pe aceste teme asa cum nu ne-am lasat divizati din 23 iunie cand cetatenii au decis la referendum. Mesajul meu pentru Marea Britanie este foarte clar: nu incercati sa divizati UE, nu veti reusi, negociati corect, transparent, pentru ca este in interesul dvs sa existe un acord intre MB si UE, daca nu va exista consecintele vor fi evident mai mari pentru MB de 60 milioane de locuitori decat pentru UE de 450 milioane de locuitori.
Legat de drepturile cetatenilor: daca MB iese si vom avea o relatie cu totul noua si MB se gandeste sa impuna restrictii sub forma de vize pentru accesul cetatenilor europeni, noi vom insista si va fi o prioritate pentru noi: reciprocitate. Deci daca britanicii vor sa puna vize pentru oricare stat, noi trebuie sa punem vize pentru cetatenii britanici pentru oricare din cele 27 state membre.

Va fi abordata si chestiunea Europei cu mai multe viteze, dupa adoptarea documentului de la Roma?
Abordam viitorul UE, cum putem imbunatati, actualiza UE. Evident ca este nevoie de pasi de reforma. Avem mai multe optiuni: sa nu reformam uniunea, dar atunci este clar ca nu va putea livra in viitor ceea ce cetatenii asteapta. Sunt convins ca tuturor provocarilor la care trebuie sa facem fata le putem raspunde mai bine solutie. A nu o reforma nu este o solutie. As prefera sa o facem impreuna toate cele 27 membre ramase. Dar daca se constata ca apetitul pentru integrare este diferit, atcuni e clar ca trebuie sa gasim modalitati entru ca statele care doresc sa se integreze mai mult sa le permitem, fara a fi trase inapoi de cele care nu vor sa se integreze mai mult.
Esential aici pentru Romania este ca toti viitorii pasi de integrare sa fie deschisi pentru toate statele membre, sa nu existe criterii de natura cantitativa care sa excluda vreun membru, trebuie sa participam la discutii iar Congresul PPE este prima dezbatere dupa lansarea acestor scenarii de catre presedintele Juncker. Romania trebuie sa participe la aceste dezbateri si sa spuna "trebuie sa gasim impreuna cel mai bun scenariu pentru reformarea UE de preferat pentru toate cele 27 de state membre si daca cineva nu doreste sa participe, sa nu participe, dar sa nu existe o Europa cu mai multe viteze in care automat sa fie exclus ci fecare stat sa decida de unul singur daca participa sau nu".

Sursa: HotNews.ro