joi, 1 decembrie 2016

Comunicat de presă. Parlamentul European a aprobat Bugetul UE 2017 în valoare de 158 de miliarde de euro

Parlamentul European a aprobat astăzi, în plen, Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru anul 2017, în valoare de 158 de miliarde de euro, cu 438 voturi „pentru”, 194 voturi „împotrivă” și 7 abțineri.

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European și raportor al Grupului PPE pentru acest proiect, explică prioritățile majore în jurul cărora a fost construit bugetul european de anul viitor: „Creșterea economică, locurile de muncă, sprijinul pentru IMM-uri și pentru investițiile în cercetare, inovare și infrastructură sunt esențiale pentru o Europă și mai competitivă în economia globală. După luni întregi de analize și negocieri am reușit să construim bugetul european de anul viitor în jurul acestor priorități majore pentru Uniune și să găsim resursele necesare pentru a suplimenta alocările către aceste domenii.”.
„Programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» va continua anul viitor cu un buget de 500 de milioane de euro, deși fondurile alocate inițial până în 2020 au fost epuizate. De aceea, am reușit să identificăm resursele și să negociem această alocare suplimentară atât de necesară pentru a ajuta tinerii să intre în câmpul muncii. De asemenea, programe europene cu o rată de implementare foarte bună, precum «Erasmus+», «COSME», «Orizont 2020», «Mecanismul de Conectare a Europei», care sprijină studenții, IMM-urile, investițiile în cercetare, inovare și infrastructură, vor primi, în total, cu 200 de milioane de euro mai mult în 2017, față de propunerea inițială de buget. Ne-am asigurat că prioritățile de creștere economică ale Uniunii Europene sunt finanțate adecvat și că, indiferent de crizele cu care ne confruntăm în Europa, vom continua să investim în domeniile care ne asigură în continuare prosperitatea”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după adoptarea Bugetului UE 2017.

Elemente de background
Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie a anului anterior bugetului anual. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda sau nu această poziție a Consiliului UE. Dacă Parlamentul European și Consiliul UE au poziții diferite asupra propunerii Comisiei Europene, se ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care cele două instituții negociază forma finală a bugetului. Această conciliere trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea ei. După adoptarea oficială a acordului în cadrul Consiliului UE, Parlamentul European acordă votul final în Plen, moment în care bugetul anual al Uniunii Europene este adoptat.


marți, 29 noiembrie 2016

Dialog cu președintele BCE, Mario Draghi, despre situația economică a Italiei


joi, 24 noiembrie 2016

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, primul eurodeputat român negociator-șef pentru bugetul Uniunii Europene

Comisia pentru bugete a Parlamentului European l-a desemnat astăzi pe deputatul european Siegfried Mureșan (PPE/PMP) ca raportor al Parlamentului pentru proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) din anul 2018. Deputatul european Siegfried Mureșan este primul român ales ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al UE.

Deputatul european Siegfried Mureșan este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și are deja experiență în negocierile bugetare ale Uniunii. Anul acesta a lucrat, în calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE), la proiectul de Buget UE pentru 2017 și a făcut parte din delegația Parlamentului la concilierea bugetară cu Consiliul UE în cadrul căreia s-a aprobat bugetul pentru anul viitor, în valoare de 158 de miliarde de euro.

„,Este o sarcină deosebit de importantă și dificilă să negociezi un buget de 155 - 160 de miliarde de euro, dar o voi face cu mare responsabilitate. Este foarte important să existe continuitate și să finanțăm în continuare prioritățile de creștere economică ale Uniunii Europene, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, locuri de muncă pentru tineri, dar și întărirea securității cetățenilor europeni", a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după anunțul de astăzi al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.

„Vreau ca 2018 sa fie anul in care România va absorbi foarte multe fonduri europene. Pentru aceasta, eu voi pune la dispoziție banii necesari în bugetul UE pentru a efectua plățile la timp către investițiile în domeniile importante ale României: pentru coeziune, pentru proiecte de infrastructură, pentru construcția de autostrăzi. Dar trebuie și Guvernul României să își facă treaba și să absoarbă acești bani. Voi lucra îndeaproape și cu autoritățile de la București pentru a ne asigura ca acest obiectiv este indeplinit de ambele părți", a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.

Elemente de background
Raportorul Parlamentului European (denumit și negociator-șef) pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul european și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual. Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliului Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie a anului anterior bugetului anului. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere.
Bugetul anual al Uniunii Europene a fost, în 2016, de 155 de miliarde de euro, iar, în 2017, va fi de 158 de miliarde de euro.

_________________

Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                      

Paul Stencoane: +40 769 611 020.

MEP Siegfried Mureșan chief-negotiator of the European Parliament for the 2018 EU Budget - Press release

Center-right MEP Siegfried Mureșan (EPP / PMP) will be European Parliament’s (EP) general rapporteur for the general budget of the European Union for 2018, the EP Committee on Budgets decided today. Siegfried Mureșan is the first ever Romanian Member of the European Parliament to hold this position.

MEP Mureșan is the Vice-Chair of the Committee on Budgets and has already worked on the EU budget. In 2016, he was EPP Group’s shadow rapporteur for the general budget of the European Union for 2017, and was part of the European Parliament delegation to the Conciliation Committee where the 2017 EU Budget, amounting to EUR 158 billion, was approved.

„It is an honour to take up this role. Negotiating the EU annual budget, which amounted to 155-160 billion EUR in the past years, is a very important mission and it comes with a great degree of responsibility. It is essential to continue financing EU’s priorities of economic growth through investments in infrastructure, research, innovation and youth employment, but also on strengthening the security of the European citizens”, said the center-right MEP Siegfried Mureșan.

Background
The European Parliament’s general rapporteur for the general budget of the European Union, sets EP’s political priorities for the EU budget and negotiates, in the name of the Parliament, with the EU Council Presidency and the European Commission the final version of the EU annual budget.

The annual budgetary procedure lasts from 1 September to 31 December. The European Commission puts forward the annual draft budget, which is submitted to the Council and the European Parliament by 1 September.  The Council adopts its position on the draft budget and forwards it to the European Parliament before 1 October.  The Parliament has then 42 days to adopt its amendments on the Council's position. The Council may accept the amendments within 10 days and adopt the draft budget. If the Council does not accept the Parliament's amendments, a Conciliation Committee is convened, composed of the members of the Council or their representatives and an equal number of members representing the European Parliament. The Conciliation Committee must come up with a joint text within 21 days.

Siegfried Mureșan, member of the European Parliament, elected in Romania in 2014, will be the European Parliament general rapporteur for the general budget of the European Union for the year 2018.

He is the Vice-Chair of the Committee on Budgets of the European Parliament, substitute member of the Committee on Economic and Monetary Affairs, substitute member of the Committee of Inquiry into Emission Measurements in the Automotive Sector and a member of the Delegation to the EU-Moldova Parliamentary Association Committee.
Siegfried Mureșan also serves as spokesman of the European People's Party.

______________________
For more information
Andrei Jujan: +40 766 369 485,
Paul Stencoane: +40 769 611 020



joi, 17 noiembrie 2016

Comunicat de presă - Bugetul UE 2017, în valoare de 158 de miliarde de euro, aprobat de Parlamentul European și Consiliul UE

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (UE) au adoptat azi-noapte, după 17 ore de negocieri în cadrul procedurii finale de conciliere, Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2017 în valoare de 158 de miliarde de euro.

Prezent la negocieri, deputatul european Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pentru Bugetul UE 2017, spune că, în urma negocierilor, Grupul PPE a reușit să-și impună în forma finală de buget prioritățile privind creșterea economică, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru IMM-uri, cercetare, inovare și infrastructură.

„Încă de la începutul procedurii bugetare am spus că, pentru mine și pentru Grupul PPE, creșterea economică, locurile de muncă, sprijinul pentru IMM-uri și pentru investițiile în cercetare, inovare și infrastructură sunt esențiale. Am reușit să obținem mai mulți bani pentru crearea de locuri de muncă pentru tinerii europeni într-o perioadă în care, în multe state membre, șomajul în rândul tinerilor depășește 30%. Îmi doresc ca România să profite de această ocazie și să atragă banii care îi sunt alocați din Programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» care, așa cum am reușit în urma acestor negocieri, va continua anul viitor cu un buget de 500 de milioane de euro. În prezent, suntem printre puținele state care nu au folosit banii ce ne-au fost alocați pentru a sprijini tinerii în găsirea unui loc de muncă”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.

„Programe europene cu o rată de implementare foarte bună, precum COSME, Erasmus+, Orizont 2020, Mecanismul de Conectare a Europei, care sprijină IMM-urile, studenții, investițiile în cercetare, inovare și infrastructură vor primi, în total, cu 200 de milioane de euro mai mult în 2017, față de propunerea inițială de buget, datorită eforturilor noastre, a Parlamentului European. Astfel, ne asigurăm că prioritățile de creștere economică sunt finanțate adecvat și că, indiferent de crizele cu care Europa se confruntă, noi vom continua să investim în economia noastră”, a mai declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Background despre procedura bugetară anuală

Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie a anului anterior. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra lui, iar, apoi, Parlamentul poate amenda această poziție a Consiliului. Ca urmare, se ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor în termen de 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere. Negocierile desfășurate azi-noapte au reprezentat ultima etapă a acestei proceduri de conciliere, fiind realizate cu o zi înainte de expirarea termenului de 21 de zile. Etapa următoare constă în aprobarea formală a acestui acord în plenul Parlamentului European, care în acest an, va avea loc în sesiunea plenară din 30 noiembrie - 1 decembrie 2016.



marți, 15 noiembrie 2016

INTERVIU Radio Europa Liberă - Siegfried Mureșan: „Cine vine din sistem nu poate și nu vrea să schimbe sistemul...”

Luni, echipa reunită de observatori de la OSCE, APCE și Parlamentul European a spus că, în ciuda unor neajunsuri, alegerile prezidențiale din Moldova s-au ținut „în conformitate cu standardele internaționale”. La concluzii pozitive au ajuns și observatorii CSI. Dar eurodeputatul român Siegfried Mureșan, membru în echipa de observatori a Parlamentului European, și-a exprimat nemulțumirea față de felul cum au fost organizate alegerile în străinătate, spunând că guvernului de la Chișinău trebuie „să-i fie rușine”.

Siegfried Mureșan: „Votul cetățenilor Republicii Moldova a fost, în principal, ghidat de dorința oamenilor să combatem, în sfârșit, corupția, într-un mod hotărât, să facem justiția să funcționeze, să terminăm cu oligarhia, fiindcă mai multă corupție înseamnă mai multă sărăcie pentru oameni, cu cât oligarhii au mai mult în propriile buzunare, cu atât rămâne mai puțin pentru oameni să pună pe masă copiilor în fiecare dimineață. Și oamenii cred că au votat pentru o altă clasă politică. Aceasta a ghidat oamenii, în special publicul urban, oamenii tineri.
Realitatea însă este că oamenii au avut de ales între un politician care a fost creat de sistem și un om politic nou, corect, cinstit. Și e clar că cine vine din sistem nu poate schimba sistemul, nu vrea altceva și nici nu poate să îl schimbe. Oamenii cred că își doresc o altă clasă politică. Și mulți au votat singurul candidat care putea să le aducă acest lucru. Dar iată realitatea este că unii oameni cred că le poate fi mai bine cu un om politic care vine din trecut. Or, e clar că nu poți aștepta rezultate diferite, făcând lucrurile la fel cum le-ai făcut și până acum.”

Europa Liberă: Au fost aceste alegeri libere, corecte, democratice? Vă întreb acum ca și observator pentru că ați fost și în primul tur de scrutin, și în cel de-al doilea.
Siegfried Mureșan: „Eu am fost parte a misiunii internaționale de observare a alegerilor, am fost parte a delegației Parlamentului European. Acum, în cel de-al doilea tur de scrutin, votul din diasporă a fost cea mai mare neregulă. Guvernului Republicii Moldova trebuie să îi fie rușine pentru modul în care a organizat aceste alegeri pentru străinătate.
Guvernului trebuie să îi fie rușine că a lăsat cetățenii în frig în stradă fără buletine de vot. Și guvernul trebuie să își asume răspunderea. Obligaţia guvernului e să asigure tuturor cetăţenilor posibilitatea de a vota. Această situaţie de la Londra, de la Paris, din Ambasada de la Bucureşti, de la Dublin, din Italia, unde oamenii au rămas în stradă, neputând vota, această situaţie a ajuns ieri şi ajunge astăzi pe masa tuturor cancelariilor occidentale.
Preşedintelui Franţei i se va spune că a existat un incident acolo, fiindcă situaţia în Europa este tensionată cu terorismul, cu riscurile de securitate existente. Şi atunci, fiţi siguri, fiecare prim-ministru, fiecare preşedintele pe al cărui stat a existat această nelinişte este informat şi i se va spune că în interiorul Uniunii Europene cetăţeni ai Republicii Moldova au rămas în faţa ambasadelor fără buletine de vot.”

Europa Liberă: Pentru că a trezit această nemulţumire din partea unui segment de electorat, la Chişinău au pornit şi aceste pichetări, acţiuni de protest în faţa Comisiei Electorale Centrale, în primul rând.
Siegfried Mureșan: „Eu am anticipat problema de la votul din străinătate. Am trimis o scrisoare Comisiei Electorale Centrale, înainte de primul tur, şi am întrebat: „Cum aţi definit numărul de secţii din străinătate?”. Şi mi-au răspuns: „Pe baza persoanelor înregistrate şi a persoanelor care au votat în trecut”. Ştiu ce spune legea, însă au aplicat-o greşit.
Trebuiau să ştie că sunt mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova în străinătate acum, decât în trecut. Şi nu ajunge să creşti numărul cu cinci secţii din 2014 până acum, fiindcă sunt, pur şi simplu, mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova în străinătate şi dornici să voteze. De aceea, vreau să spun următorul lucru, am anticipat această problemă, autorităţile nu au făcut nimic.
Comunicatul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova este o obrăznicie, nu tratează problema deloc. Şi de aceea, cer demisia preşedintelui Comisiei Electorale Centrale şi a ministrului Afacerilor Externe, fiindcă era clar că interesul oamenilor va fi mare şi nu au făcut ceea ce trebuie ca oamenii să poată vota.
Ştiu că nu poţi trimite mai mult de 3.000 de buletine într-o secţie, însă trebuia organizat un număr mai mare de secţii. Fiindcă un guvern care nu asigură propriilor cetăţeni posibilitatea de a vota este un guvern în care celelalte state europene îşi pierd încrederea. Şi de aceea, guvernul se află într-o situaţie dificilă acum.
Aduceţi-vă aminte şi în România, Victor Ponta, după ce a ţinut românii la coadă, a aflat toată Europa în 2014, nu a mai fost primit în niciuna din marile cancelarii europene. Deci, guvernul este într-o situaţie dificilă, toată lumea în Europa ieri şi astăzi a aflat că nu a organizat bine aceste alegeri în străinătate şi guvernul trebuie să acţioneze. Dacă aş fi prim-ministrul Republicii Moldova, astăzi i-aş spune ministrului Afacerilor Externe: „Mulţumesc, domnule ministru, la revedere”.
Acest guvern trebuie să acţioneze, vorbe nu ajung, fiindcă a pierdut încrederea partenerilor. Iar dacă nu o recâştigă, va fi rău pentru cetăţenii Republicii Moldova, că un guvern, în care partenerii internaţionali nu au încredere, nu poate obţine maxim pentru oameni în negocierile internaţionale pe care le poartă.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb şi cum va evolua relaţia dintre Chişinău şi Bruxelles? Socialistul Igor Dodon şi-a anunţat deja victoria. Un preşedinte cu viziuni de stânga poate influenţa mult apropierea Moldovei de UE? Şi cum o poate influenţa?
Siegfried Mureșan: „Contează rezultatele. Domnia sa, evident, a spus lucruri în campania electorală, care sunt privite cu îngrijorare de către noi de la Bruxelles. Vom monitoriza foarte atent ceea ce se întâmplă. Noi avem un cadru bine stabilit al relaţiilor dintre Europa şi Republica Moldova, acesta se numeşte Acordul de Asociere, pe care împreună l-am agreat, l-am semnat, l-am ratificat. Iar dacă autorităţile de la Chişinău, preşedintele, guvernul, majoritatea parlamentară continuă procesul de reformă şi implementează acest Acord de Asociere, atunci cetăţenii Republicii Moldova pot beneficia în continuare de pe urma a ceea ce Uniunea Europeană are de oferit. Însă dacă condiţiile acestui acord nu sunt îndeplinite, atunci, evident, beneficiile, cum au existat în trecut sub forma liberalizării regimului de vize, sub forma ajutorului financiar, dacă nu respecţi condiţiile, astfel de beneficii în viitor nu mai pot exista, fiindcă nu mai sunt îndeplinite condiţiile. Trebuie să vedem ce face domnia sa, regulile jocului sunt clare. Dacă le respectă şi agenda europeană este implementată în Republica Moldova, au oamenii de câştigat. Dacă preşedintele nu respectă regulile jocului, atunci alegătorii sunt cei care nu vor primi ceea ce li s-a promis.”

Europa Liberă: Această declaraţie a domnului Dodon precum că Republica Moldova va schimba macazul în drumul spre integrarea europeană şi va face parte din Uniunea Vamală trezeşte anumite nedumeriri?
Siegfried Mureșan: „Sigur că da. Direcţia strategică de orientare a oricărui stat este esenţială. Şi tot ceea ce face în viaţa de zi cu zi în relaţia cu partenerii internaţionali este funcţie a orientării strategice. Or, Republica Moldova a avut o majoritate pro-europeană la guvernare în ultimii ani. Nu totul a fost perfect, de multe ori reformele au mers prea încet, oamenii sunt dezamăgiţi şi pe bună dreptate, îi înţeleg. Însă a existat mereu la Chişinău un guvern care a înţeles că doar de pe urma apropierii de Europa Republica Moldova poate câştiga. Fiindcă aici, în Europa, vin cetăţenii Republicii Moldova la lucru, sunt companii europene care investesc şi vor să investească şi mai mult în Republica Moldova în următoarea perioadă. Deci, ultimele guverne au înţeles acest lucru.
Dacă va avea loc o reorientare strategică a Republicii Moldova, evident, aceasta va avea consecinţe pentru viaţa oamenilor. Iar până una alta, prosperitatea vine dinspre Vest. Uniunea Europeană acordă atât de multe fonduri europene care au schimbat complet fața Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Bulgariei, României în ultimii 20 de ani. Or, acum este rândul Republicii Moldova. Noi vrem să alocăm tot mai multe fonduri europene în anii următori, avem acest Acord de Asociere.
A venit rândul Republicii Moldova să îmbunătăţim infrastructura, drumurile cu fonduri europene. Iar dacă acum autorităţile de la Chişinău întorc spatele Europei şi spun: „Nu, mulţumim. Ne plac gropile, ne place canalizarea proastă, ne place sărăcia cu steaua roşie în frunte”, atunci oamenilor, din păcate, nu le va merge mai bine.”

Europa Liberă: Ceea ce au îmbrăţişat cetăţenii Republicii Moldova acum şapte ani, atunci când Moldova a păşit mai cadenţat pe calea eurointegrării, a fost îngropat de un val de corupţie şi aceste guvernări nereuşite, ineficiente, în opinia cetăţeanului. Scapă ţara de aceste metehne, în primul rând, de corupţie?
Siegfried Mureșan: „Oamenii au fost dezamăgiţi în ultimii ani. Contează acum să ne uităm spre viitor şi noi dinspre instituţiile Uniunii Europene vom susţine oameni politici cinstiţi, competenţi, credibili, pro-europeni în Republica Moldova în perioada următoare.”

Europa Liberă: Maia Sandu este perdantă? Şi cum ar trebui să-şi recunoască înfrângerea în faţa contracandidatului său?
Siegfried Mureșan: „Maia Sandu este câştigătoare de două ori. În primul rând, a obţinut un scor cu totul remarcabil în primul tur al alegerilor prezidenţiale – 38%. În condiţiile în care campania celorlalţi candidaţi a fost atât de vizibilă şi clar finanţată mult mai puternic decât a ei şi a obţinut un scor excelent. Şi a câştigat şi în al doilea tur foarte mult faţă de primul tur. Maia Sandu a câştigat mai multe voturi între primul tur şi cel de al doilea tur. Deci, Maia Sandu nu este în niciun fel perdantă. S-a văzut clar, este un om politic curajos, este un politician care a pariat pe oamenii cinstiţi şi a arătat că se poate ajunge foarte departe. Este, fără niciun semn de întrebare, un politician de mare viitor.”

Europa Liberă: A rămas Moldova divizată? Această scindare e şi mai accentuată după aceste alegeri prezidenţiale?
Siegfried Mureșan: „Din păcate, ţara este divizată şi, evident, un preşedinte care spune că doreşte să fie preşedintele tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, atât al celor care vor spre Est, cât şi al celor care vor spre Vest, acest lucru sună bine. Dar cred că va fi foarte greu de transpus în practică. Şi noi ştim un lucru din Europa, că politicienii populişti şi, evident, că retorica candidatului care a obţinut cele mai multe voturi duminică are o puternică componentă populistă, noi ştim că politicienii populişti nu câştigă niciodată în două rânduri de alegeri.
Oamenii din dezamăgire, din supărare votează câteodată politicieni populişti, însă sunt mereu dezamăgiţi, căci aceştia nu pot transpune şi nu vor de multe ori să transpună în realitate ceea ce au promis în campania electorală şi de aceea pierd foarte repede încrederea oamenilor. Uitaţi-vă la primul ministru vesel, populist, tot de stânga, din Grecia, Alexis Tsipras, a câştigat alegerile acum doi ani de zile, în momentul de faţă cota de încredere a partidului său este 15%. E cu 15% în urma unui partid de centru-dreapta, serios, pro-european. Deci, în doi ani de zile oamenii au văzut că ceea ce a sunat bine în campanie nu poate fi implementat şi e absurd, nu e o soluţie pentru ţară.
Prognoza mea este că acest lucru se aplică şi în Republica Moldova, populismul este un val care vine şi trece. Până acum a venit, de acum încolo va trece. Și populiştii nu pot să câştige niciodată, niciunde în lume două alegeri una după cealaltă.”

OPINIE Revista22.ro - Alegerea lui Donald Trump: implicații economice

La Reuniunea Anuală a Fondului Monetar Internațional - Banca Mondială, la care am participat în octombrie la Wa­shing­ton DC, SUA, economiști, oameni de afaceri și bancheri din în­treaga lume au definit po­pu­lismul drept cel mai mare risc la adresa economiei mondiale în ur­mă­torul an. Principalele pe­ricole sunt Brexit-ul și ale­gerea lui Donald Trump ca președinte al SUA. Pro­mi­siu­nea candidatului Donald Trump de a rezilia acor­du­rile comerciale existente și de a redeschide discuții eco­nomice cu partenerii comerciali duce la incertitudine și afectează în mod ne­ga­tiv situația economică globală. Efectele sunt previzibile, reducerea activității eco­no­mi­ce, creșterea șomajului, incertitudine pe toate palierele pentru investitori, iar im­pac­tul asupra piețelor și al investițiilor nu poate fi decât unul negativ. Azi, odată cu aflarea rezultatului alegerilor din SUA, ră­mâ­ne de văzut ce va avea în comun pre­șe­dintele Trump cu candidatul Trump și cât de mult va intenționa și va putea să pu­nă în practică promisiunile periculoase pe ca­re le-a susținut în campania electorală.

Despre comerț

Donald Trump a susținut că acordurile comerciale internaționale fac rău mun­ci­to­ri­lor americani. Dacă își va susține această idee și în mandatul prezidențial, cea mai mare economie a lumii va urma un curs pro­tecționist, efectele vor fi resimțite în în­treaga lume. Acordurile comerciale in­ter­naționale au generat, până acum, creș­terea producției, au creat locuri de muncă și au scos, la nivel global, sute de milioane de oameni din sărăcie. Cu toate acestea, au existat și categorii de per­soane care au fost lăsate în urmă, în special muncitori slab calificați din sectorul industrial. Oamenii care și-au pierdut locurile de muncă sunt dezamăgiți și vulnerabili la promisiunile populiștilor, care nu re­pre­zintă soluții corecte și nu trebuie crezute. De aceea, trebuie să creăm alter­na­ti­ve, să creăm noi locuri de muncă bazate pe înaltă tehnologie și inovare.

O politică comercială protecționistă a SUA poate avea un efect de încetinire și la ni­ve­lul economiei Europei, iar angajamentul de a denunța acordurile de liber schimb a constituit o parte centrală a campaniei elec­torale a lui Donald Trump, de aici și în­gri­jo­rările de astăzi. Cu toate acestea, Uni­u­nea Europeană trebuie să continue ne­go­cie­rile cu SUA privind Par­te­ne­riatul Trans­a­tlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP). Acest parteneriat este bun pentru America așa cum este bun și pen­tru Eu­ro­pa și, de aceea, ne vom lupta pentru TTIP și vom lucra împreună cu Con­gresul Sta­te­lor Unite care, până acum, a înțeles cât de bun este comerțul pentru SUA și a susținut acordurile de liber schimb. De pe urma TTIP ar beneficia toți cetățenii americani și europeni, de vreme ce mai mult comerț înseamnă mai multă pro­duc­ție, mai multe locuri de muncă și salarii mai bune. Acest acord comercial ar re­pre­zenta un stimul pentru economie, mo­to­rul de creștere al Europei, care continuă să fa­că eforturi pen­tru a reveni la per­for­man­țele de di­na­in­te de criza din 2008. Eco­no­mia eu­ro­pea­nă este puternic dependentă de comerțul cu state din afara Europei, 14% din totalul nostru de forță de muncă de­pinde direct de performanțele co­mer­cia­le ale Uniunii Eu­ro­pene. Acest lucru în­sea­m­nă că fiecare miliard de euro din ex­por­tu­rile UE susține 14.000 de locuri de muncă. Principalii be­ne­ficiari de pe urma TTIP vor fi în­tre­pri­n­de­rile mici și mijlocii (IMM), care re­pre­zin­tă 99% din totalul afacerilor în Europa și care sunt responsabile pentru 85% din lo­cu­rile de muncă nou create în Europa de-a lungul ultimilor 5 ani. TTIP tre­buie să ga­ranteze accesul la piețe și con­diții egale pen­tru întreprinderi, nu doar prin eliminarea liniilor tarifare, ci și prin reducerea sem­ni­fi­cativă a barierelor ne­ta­ri­fare în comerț. Acestea vor crea noi opor­tunități, în spe­cial pentru IMM-urile din Europa. Trebuie să lucrăm împreună pentru a obține ceea ce ne dorim: opor­tu­nități, locuri de mun­că și creștere eco­no­mică. Întorcând acum spa­te­le TTIP și li­be­ralizării comerțului în­seam­nă să renunțăm la motorul nostru de creștere.

Acordul Economic și Comercial Cu­prin­ză­tor (CETA) dintre Uniunea Europeană și Canada a arătat că UE poate depăși di­fe­ren­țele de la nivel național și că poate reu­ni toate cele 28 de state membre într-o vo­ce comună. În acest context, crește im­por­tanța acordului cu Canada, deoarece acesta permite companiilor europene un ac­ces mai mare pe întreaga piață nord-ame­ricană. O autoizolare a economiei ame­ri­cane ar face rău SUA, ar însemna să ră­mâ­nă pe dinafară, iar președintele Trump tre­buie să înțeleagă acest lucru.

Despre piețele bursiere

Piețele vor fi foarte sensibile la ce spune pre­ședintele ales Trump, la ce persoane ale­ge aces­ta în noul său guvern și care sunt con­vin­gerile lor. De acum, toate acțiunile și de­clarațiile președintelui ales Donald Trump vor fi monitorizate îndeaproape de piețe, iar reacțiile nu vor ezita să apară. Motivul pentru care nu am avut o scădere a pie­țe­lor este că, de fapt, încă nu s-a întâmplat nimic. Însă, dacă președintele ales va tre­ce la implementarea măsurilor anunțate în campanie, rele pentru eco­no­mie, este clar că piețele vor reacționa ime­diat negativ.

Ce trebuie să facă Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană trebuie să rămână unită, uniți suntem mai puternici în fața ame­nințărilor pe care populismul le aduce la nivel global. UE reprezintă astăzi cea mai mare economie a lumii, cu o pro­duc­ție de 17 trilioane de euro (PIB nominal), comparativ cu o producție a SUA de 16,3 tri­lioane de euro (PIB nominal). O Europă unită nu poate fi ignorată de America. Tot în interesul SUA este să consolideze le­gă­tu­rile economice cu UE, care împreună re­pre­zintă aproape 50% din PIB-ul nominal al economiei globale. Un pas înapoi ar fi un pericol și pentru cetățenii americani, pe­ricol ale cărui efecte negative le vom simți cu toții, indiferent de cât de departe suntem de Statele Unite, exact așa cum am simțit cu toții efectele crizei financiare generate de SUA în anul 2008.