miercuri, 29 iunie 2016

Prioritățile Parlamentului European pentru revizuirea Cadrului financiar multianual - Ce trebuie să schimbăm la bugetul UE

Am aprobat, astăzi, în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, prioritățile pentru revizuirea Cadrului financiar multianual 2014 - 2020. Aceste priorități vin înaintea evaluării Comisiei Europene la jumătarea perioadei cadrului financiar, evaluare care urmează a fi publicată până la finalul acestui an.

În raportul aprobat astăzi, am solicitat în mod clar să existe modificări ale bugetului Uniunii Europene (UE) deoarece, față de anul 2013, când bugetul a fost aprobat, au apărut mai multe provocări la nivel european cărora trebuie să le facem față și să răspundem adecvat: gestionarea crizei refugiaților și instabilitatea din Vecinătatea estică.

Astfel, am solicitat ca bugetul UE să fie mai flexibil pentru a putea răspunde provocărilor curente sau necesităților neprevăzute, dar finanțarea noilor priorități să nu afecteze obiectivele privind crearea de locuri de muncă, creșterea și coeziunea economică.

Prioritatea noastră, în Parlamentul European, este fie să creștem alocările pentru acele domenii care sunt bugetate necorespunzător (acțiunea externă a UE, migrația), fie să ne asigurăm că acele cheltuieli neprevăzute vor fi finanțate din contribuții noi, astfel încât prioritățile de creștere economică să nu fie afectate.

Alocările naționale nu pot fi modificate pentru perioada 2014 - 2020, astfel România nu va pierde din banii europeni care i-au fost alocați pentru a finanța alte priorități ale UE.  

Eu am depus un amendament important, care a fost inclus în textul final al raportului, și care subliniază rolul bugetului UE pentru statele din Vecinătatea Estică, în special pentru cele care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Consider că avem obligația să oferim acestor state sprijinul financiar necesar implementării reformelor prevăzute în aceste acorduri pentru a le ajuta în parcursul lor proeuropean.

Valoarea bugetului UE pentru anii 2014 - 2020, așa cum a fost el aprobat, este de 960 miliarde de euro. Votul în plenul Parlamentului European asupra raportului va avea loc săptămâna viitoare în sesiunea plenară de la Strasbourg.

marți, 28 iunie 2016

OPINIE Revista22.ro - Britanicii au ales. Ce urmează?

Lupta împotriva manipulărilor populiste trebuie dublată de o reformă a administrației de la Bruxelles care să ducă la îmbunătățirea și debirocratizarea Uniunii Europene.

Decizia suverană a poporului britanic de a vota pentru părăsirea Uniunii Europene trebuie, fără îndoială, respectată. Pentru a liniști valul de euroscepticism alimentat în Regatul Unit de po­li­ti­cieni populiști, prim-mi­nistrul Marii Britanii, Da­vid Ca­me­ron, a renegociat cu liderii Uniunii Eu­ropene termenii unui nou acord pentru rămânerea Marii Bri­tanii în blocul co­mu­ni­tar și a primit concesii sem­nificative, până la limita ma­­ximă pe care o permit tratatele Uniunii Europene. Cu toate acestea, la re­fe­rendumul con­vo­cat de prim-ministrul David Ca­meron pri­vind apartenența Regatului Unit la Uni­unea Europeană, cetățenii au decis ieșirea din UE. Sun­tem acum în situația în care Marea Britanie trebuie să gestioneze con­se­cințele unei decizii cu efecte ma­jo­re asu­pra propriei populații și asupra pro­priei economii. De cealaltă parte, Uniunea Eu­ropeană trebuie să se asigure că efec­tele vor fi minime asupra celor 27 de țări ră­mase în spațiul comunitar și asupra ce­tățenilor lor.

Unde s-a greșit

Beneficiile apartenenței la Uniunea Eu­ropeană nu sunt cunoscute publicului din Regatul Unit. Timp de 10 ani, actualul prim-ministru al Marii Britanii, David Ca­meron, a vorbit numai despre insu­fi­ci­en­țele Uniunii - sunt binecunoscute decla­rațiile lui care aproape că-l înscriau în se­ria euroscepticilor din țara sa. Doar cu șa­se săptămâni înainte de referendumul pe care el însuși l-a convocat, a început să le vorbească oamenilor despre beneficii. Și aici cred eu că a fost o greșeală de neiertat a politicianului David Cameron. Principala responsabilitate privind comunicarea avan­tajelor apartenenței la Uniunea Euro­pea­nă revine guvernelor naționale, care, de altfel, au și cea mai mare legitimitate in­ternă. De aceea, cred că acum este mo­mentul ca toți șefii de state și prim-mi­niș­trii să nu mai prezinte relația cu UE drept o relație în contrapartidă. Atâta vreme cât liderii naționali vor prezenta Bruxellesul drept un adversar în fața căruia trebuie să se impună în negocieri, cetățenii nu vor avea o percepție corectă asupra Uniunii și nu îi vor înțelege niciodată avantajele.

Uniunea Europeană nu a fost cauza crizei economice. Politicienii au eșuat în mi­siu­nea lor de a le explica acest lucru, că so­lidaritatea de care Uniunea Europeană a dat dovadă în momente de ananghie pen­tru statele europene aflate în dificultate din punct de vedere economic - Grecia, Ci­pru, Spania, Portugalia, Irlanda – a fost salvatoare pentru economiile acestora. Ajutorul oferit de UE acestor țări care au resimțit puternic efectele precedentei cri­ze economice a permis stabilizarea și în­tă­ri­rea zonei euro și a dus la revenirea aces­tor state la echilibru sau creștere econo­mică. Pe înțelesul cetățenilor, fără solidari­tatea și ajutorul UE, aceste state nu ar fi putut plăti pensii și salarii și, abia atunci, politicienii populiști ar fi putut vorbi cu adevărat despre austeritate. Dar politi­cie­nii iresponsabili din aceste țări, în loc să spună adevărul, și anume că ei au fost cei care și-au adus propriile țări în situații de criză, prin măsuri populiste nesustenabile economic, au ales să dea vina pe Bruxelles pentru respectivele crize.

Consecințe economice și politice

Brexit-ul va genera consecințe economice și politice majore, în primul rând, asupra Marii Britanii: moneda își va pierde din valoare, așa cum deja se întâmplă, iar economia va intra într-o pe­rioadă foarte lungă de incertitudine.Uniunea Eu­ropeană este astăzi cel mai mare partener comercial al Marii Britanii, care exportă către celelalte ţări membre ale UE mai mult decât ex­portă spre orice altă re­giu­ne a lumii. Marea Britanie beneficiază de pe urma pieței comune, a spațiului Schen­gen, a acordurilor de liber schimb ale Uni­unii Europene cu multe țări. Toate aceste avantaje de care beneficiază astăzi vor fi pierdute, de vreme ce întâi se va derula pro­cesul de ieșire și doar apoi vor fi ne­go­ciați termenii unui nou parteneriat. Este mai eficient un acord de acces pe o piaţă mare, în care sunt implicate mai multe ţări, decât semnarea de mai multe și mai mici acorduri bilaterale.

Consecințele vor fi și în plan politic. Li­derii din Scoţia şi Irlanda de Nord au evocat deja posibilitatea de a cere in­de­pen­dența faţă de Regatul Unit pentru a putea rămâne în UE, ceea ce arată că acesta se confruntă deja și cu multe probleme in­ter­ne. De multe ori, Uniunea Europeană a fost folosită drept țap ispășitor pentru pro­priile probleme interne ale Marii Britanii.

Netrimiterea imediată de către Regatul Unit a cererii de a părăsi Uniunea Euro­pea­nă este o oportunitate ca cetățenii britanici să evalueze consecințele reale ale referendumului. Trebuie pornit de la pre­miza că Brexit-ul va exista și că rezultatul referendumului va fi implementat. Re­zul­tatul referendumului trebuie respectat de către UE, dacă guvernul de la Londra va ac­tiva Articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Chiar și în acest caz, Marea Britanie trebuie să rămână un aliat militar și partener economic al Uniunii, sunt multe lucruri pe care le avem în continuare în comun. Relația va fi una cu totul diferită, dar așa cum cooperăm bine cu Elveția, Norvegia, Islanda și Liech­ten­stein, state care nu sunt membre ale Uni­unii Europene, așa vom putea coopera bi­ne și cu Marea Britanie.

Ce trebuie să facem acum?

Victoria Brexit arată că viitorul aparține politicienilor curajoși, celor care au un scop precis și onest în raport cu interesele cetățenilor. Va fi o muncă laborioasă - este, așa cum vedem și astăzi, foarte ușor să distrugi, dar extrem de dificil să re­con­struiești. Politicienii responsabili trebuie, acum mai mult ca oricând, să se confrunte cu politicienii populiști. Astăzi lupta îm­po­triva populismului va fi mai dură decât orice altă luptă politică văzută în Europa în trecutul recent. UE este soluția la ma­ri­le provocări ale prezentului, exact așa cum este, de aproape 70 de ani, unica so­lu­ție pentru găsirea păcii pe bătrânul con­tinent.

O mai bună comunicare despre UE

Trebuie să explicăm oamenilor că Uniunea Europeană este astăzi nu numai singura soluție pentru a salvgarda pacea în Europa și în lume, dar și cea mai bună soluție pentru a asigura prosperitatea cetățenilor ei. Avantajele apartenenței la UE trebuie să fie astăzi mai bine înțelese ca oricând altcândva în istorie. Deoarece avantajele apartenenței la Uniunea Europeană exis­tă, Brexit-ul nu este începutul sfârșitului, dar trebuie să tratăm, în primul rând, cu o mai mare responsabilitate pericolul eu­ro­scepticismului. Este nevoie să prezentăm mai clar și mai transparent avantajele Uni­u­nii Europene, demontând cu fiecare oca­zie ivită argumentele euroscepticilor, ca­re, de cele mai multe ori, nu au niciun ar­gument rațional pentru afirmațiile lor, deci pot fi combătuți în argumentația lor cu cifre și date care nu mint. Lupta îm­po­triva manipulărilor populiste trebuie du­bla­tă, însă, de o reformă a administrației de la Bruxelles care să ducă la îmbună­tă­ți­rea și debirocratizarea Uniunii Europene.

În al doilea rând, toți liderii europeni trebuie să se gândească cine are de câș­ti­gat de pe urma șubrezirii Uniunii Euro­pe­ne. Să nu uităm că România, țară de gra­niță a UE, are în coasta ei poate singurul stat din lume care jubilează acum, odată cu aflarea rezultatului referendumului. De aceea, politicienii care, pentru câteva voturi în plus, au îmbrățișat în ultimii ani un discurs eurosceptic ar trebui să reflec­teze clar la ce este mai important: o vic­to­rie electorală de moment sau păstrarea Europei unite și prospere, dar, mai ales, a unei Europe în pace?

Libertatea de circulaţie nu trebuie limitată

Consecinţele pentru Regatul Unit vor fi se­vere, pentru România, însă, nu vor exista consecinţe economice grave. Cu toate acestea, este obligația noastră, a politi­cie­nilor, de la Bruxelles și de la București, să căutăm cu prioritate soluții pentru ro­mâ­nii care lucrează și trăiesc în Marea Bri­tanie şi care, împotriva voinţei lor, au ajuns în afara Uniunii Europene. La fel trebuie să fie pentru toți cetățenii celor­lal­te 27 de state membre care trăiesc și mun­cesc în Marea Britanie. Cred că trebuie să le dăm un semnal foarte important aces­tora că le vom apăra drepturile, că le vom apăra interesele şi că vom căuta ca liber­tatea lor de circulaţie să nu fie limitată în urma negocierilor cu Marea Britanie de după ieșirea acesteia din UE. Din punct de vedere legal, încă nu știm cum este po­sibil, dar politic aceasta trebuie să fie prio­ritatea noastră.

Reforme pentru creșterea competitivității UE

Poate cel mai important antidot împotriva populismului și euroscepticismului este un angajament ferm al factorilor de de­ci­zie de la Bruxelles pentru creșterea com­pe­ti­tivității economiei UE la nivel global. Așa cum spuneam, criza economică a stâr­nit un val de nemulțumiri în rândul sta­telor membre și mulți cetățeni comunitari au ajuns să pună responsabilitatea politică doar în cârca Uniunii Europene, nu și a politicienilor naționali. Dacă Uniunea rev­i­ne la creștere economică, va lăsa poli­ti­cienii anti-UE fără una dintre principalele muniții de atac. Sunt necesare schimbări ale legislației comunitare și naționale care să reducă povara birocratică pentru opera­torii privați și să ușureze accesul la finan­ța­re pentru companii. Totodată, trebuie să creștem alocările financiare pentru inves­tiții în economie, în cercetare, dezvoltare, inovare care să ducă la creșterea com­pe­titivității UE în raport cu piețele globale. Acești pași au fost deja demarați la nivel european și în multe state membre, dar ei trebuie accelerați și, totodată, trebuie di­versificate măsurile de reformă astfel încât economia comunitară să-și sporească din nou competitivitatea.

Dacă ar fi  să rezum într-o singură frază ceea ce trebuie să facă Uniunea Euro­pea­nă astăzi, aș spune doar atât: trebuie să in­vestim cu toții în UE pentru a beneficia de tot ce are ea să ne ofere mai bun.

Sursa: Revista22.ro

marți, 14 iunie 2016

OPINIE Ziare.com - România, în pericol să devină „Republica bătrânilor”

25.000 de romani au primit, doar in 2014, cetatenia altui stat membru al Uniunii Europene (UE), cei mai multi dintre acestia fiind tineri sub 32 de ani.

Este un nou semnal de alarma ca trebuie sa luam rapid masuri prin care sa crestem atractivitatea pietei muncii interne, daca nu vrem sa devenim "Republica batranilor" la nivelul UE.

Romania este tara Uniunii Europene cu cei mai multi cetateni care au primit in 2014 cetatenia unui alt stat membru UE, aproape 25.000 de persoane, arata un raport al Comisiei Europene, publicat luni.

Obtinerea cetateniei unui alt stat este cel mai important pas de integrare intr-o tara straina, de aceea, sansele ca aceste persoane sau copiii lor sa se reintoarca in tara scad spre zero in cele mai multe cazuri, pentru ca au acum aceleasi drepturi de acces la sistemul medical, educational, de beneficii sociale ca oricare alt cetatean mai vechi al noii tari adoptive.

Acest lucru mai inseamna si ca banii trimisi anual in Romania vor scadea semnficativ, tocmai pentru ca perspectiva de a se reintoarce in tara la un moment nu va mai exista pentru cei mai multi dintre acestia si, astfel, nu vor mai dori sa investeasca, asa cum se intampla cel mai adesea acum, in construirea sau achizitionarea unei case sau in demararea unei mici afaceri de familie.

Astfel, incet, dar sigur, an de an tara noastra pierde "cel mai mare investitor privat din Romania", asa cum a fost numita diaspora pentru fluxul de bani pe care il trimite acasa.

Lucrurile sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat jumatate dintre persoanele care au primit cetatenia unui stat membru UE in 2014 are sub 32 de ani.

Ne pleaca forta de munca tanara si nu avem cu ce sa o inlocuim, din moment ce tara noastra a oferit doar 2.400 de cetatenii in 2014, adica de 10 ori mai putine decat fluxul de romani care au primit cetatenia altui stat UE.

In acest caz, singura veste buna este ca cele mai multe cetatenii oferite de statul roman le-au primit fratii de peste Prut, aproximativ 800 de cetateni ai Republicii Moldova au primit si pasaportul romanesc in 2014.

Voi fi intotdeauna un sustinator al liberei circulatii a fortei de munca si cred ca unul dintre principalele avantaje oferite de Uniunea Europeana este tocmai aceasta posibilitate de a gasi cel mai avantajos loc de munca oriunde in cele 28 de tari.

Dar, totodata, cred ca este o mare problema faptul ca Romania nu este o atractie pe piata muncii nici pentru tinerii romani, nici pentru tinerii altor tari din UE sau din afara ei.

Daca nu se schimba ceva, in cateva zeci de ani vom deveni o tara imbatranita, cu o populatie activa din ce in ce mai mica, o "Republica a batranilor" sustinuta, probabil, de celelalte state europene, din moment ce nu va mai avea cine sa contribuie la bugetul statului.

Autostrazi mai multe si birocratie mai putina ca sa crestem investitiile

Iata de ce autoritatile romane trebui sa ia in serios acest fenomen, precum si pe cel de imbatranire accentuata si sunt obligate sa actioneze cat mai curand.

In primul si in primul rand, Romania trebuie sa atraga cat mai multi investitori straini, care sunt interesati sa angajeze si personal de inalta calificare, nu doar forta de munca ieftina.

Daca oamenii trecuti de 50 de ani care si-au pierdut locul de munca se multumesc cu un salariu mic pana ajung la pensie, tinerii, mai ales cei cu o inalta calificare, nu vor ramane aici daca stiu ca primesc un salariu de 4 - 5 ori mai mare intr-o alta tara europeana pentru aceeasi munca depusa.

Dar, pentru a atrage mai mult capital privat, trebuie sa investim in competitivitatea tarii (in infrastructura de transport, in cercetare, inovare, educatie, reducerea birocratiei etc.). Cu alte cuvinte, ca sa crestem investitiile in economia Romaniei, trebuie sa le oferim investitorilor mediul propice de dezvoltare, iar cel mai important indice de competitivitate este infrastructura.

Daca nu exista autostrazi care sa transporte marfa in afara tarii intr-un timp redus, costurile de productie vor fi mai mari in Romania decat in alte state din Uniunea Europeana si deci interesul companiilor straine se va indrepta spre acele tari, nu spre noi.

La problemele cu infrastructura se adauga si problemele birocratice cu care se confrunta investitorii. In prezent, Romania exceleaza doar la cateva capitole de competitivitate: forta de munca ieftina si fiscalitatea redusa. Dar fiscalitatea redusa este "compensata" de birocratia ridicata.

Degeaba investitorii platesc taxe si impozite sub media UE daca birocratia prea mare creste durata si, deci, si costurile cu deschiderea unui punct de lucru sau obtinerea unei autorizatii de constructie ori de productie.

Conform Indexului Bancii Mondiale privind usurinta de a desfasura o afacere, Romania se afla anul aceasta pe locul 105 in lume in ceea ce priveste usurinta de a obtine o autorizatie de constructie de catre o companie, cu o durata medie de 257 de zile, comparativ cu media in tarile dezvoltate, care este de 152 de zile.

La aceasta se adauga o durata de 182 de zile pentru obtinerea electricitatii, comparativ cu media de 78 de zile in statele dezvoltate.

In tara cu cel mai bun Internet de mare viteza din Europa si cu unii dintre cei mai buni specialisti IT din lume, cum ne place sa ne laudam, pe buna dreptate, sistemul birocratic ramane unul invechit, deloc in pas cu tehnologia moderna.

Trebuie sa sprijinim tinerii antreprenori sa-si deschida afaceri in Romania

Pe langa masurile necesare pentru atragerea investitorilor straini, trebuie sa incurajam si mediul privat intern.

In special, trebuie sa oferim tinerilor care sunt interesati de antreprenoriat mai multe posiblitati sa se dezvolte in tara.

Avem foarte multi tineri ingineri IT care ajung sa lucreze pentru companii straine pe salarii foarte mari. Toti acestia ar putea fi mai interesati sa isi deschida propria companie decat sa lucreze pentru altcineva daca ar primi sprijinul necesar in tara.

De aceea, am propus anul trecut Guvernului Romaniei sa creeze un fond din bugetul statului pentru a finanta programe de stagii in tara pentru tinerii antreprenori. Scopul acestui program era ca orice tanar roman care are o idee de afacere sa poata efectua un stagiu pe langa un antreprenor de succes pentru a invata cum se lanseaza o afacere si a-si mari, astfel, sansele de castig.

Atunci, Guvernul condus de Victor Ponta a ignorat propunerea mea, dar o consider in continuare o idee buna de stimulare a antreprenoriatului, pe langa multe altele care se pot face si nu se fac, si voi continua sa o aduc in dezbaterea publica si sa o propun la fiecare discutie pe care o am cu responsabili guvernamentali.

Fiecare regiune are propriul potential al fortei de munca. Trebuie profitat de el.
Este nevoie, de asemenea, de un studiu la nivel national pentru a vedea care este potentialul de forta de munca al fiecarei regiuni din tara si, astfel, sa luam masurile necesare pentru dezvoltarea acelui potential.

Avem exemplul de succes al orasului Cluj-Napoca, devenit in ultimii ani un hub IT cu zeci de investitori straini, iar angajatii au salarii comparabile cu vestul Europei si somajul a scazut aproape de zero.

Dar Clujul este unul din rarele exemple, din pacate.

De aceea, este necesar un studiu care sa identifice potentialul de forta de munca pentru fiecare judet si fiecare regiune in parte. Dupa ce se realizeaza acest studiu, Guvernul trebuie sa investeasca in cresterea acelui potential si sa incurajeze investitorii care cauta forta de munca in domeniul de activitate cu potential dovedit sa isi deschida afaceri in acele regiuni.

Bani exista, trebuie si vointa

Toate aceste masuri, dar si altele despre care vorbesc de fiecare data cand am ocazia sunt realizabile si chiar in termene scurte de timp, 3 -5 ani, mai ales ca vorbim despre costuri mici si chiar zero pentru statul roman.

Pentru fiecare dintre masurile de mai sus poate fi accesat un program de finantare europeana din fonduri nerambursabile, fie ca vorbim despre Programul Operational Regional, care, pentru perioada 2014 - 2020, beneficiaza de 8,25 de miliarde de euro, fie ca vorbim despre Programul Operational - Capital Uman, pentru care au fost alocate fonduri europene nerambursabile de 4,3 miliarde de euro in perioada 2014 - 2020 tocmai pentru investitii in forta de munca din Romania.

Concluzia este simpla, dar trista: bani sunt, solutii exista, trebuie doar un pic mai multa vointa din partea guvernantilor...

Sursa: Ziare.com

vineri, 10 iunie 2016

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, amendament în Parlamentul European: România să aibă drepturi depline de participare la capacitatea bugetară a zonei euro

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European (PE), a depus ieri 59 de amendamente la Raportul PE privind Capacitatea bugetară a zonei euro, în care a cerut, printre altele, ca statele membre ale Uniunii Europene (UE) care doresc să adere la zona euro, cum este și cazul României, să poată participa, și înainte de aderare, cu drepturi depline la noua structură de guvernanță a capacității bugetare a zonei euro și să aibă același tip de beneficii și contribuții financiare ca celelalte state membre ale zonei.

„În calitate de raportor al Grupului PPE privind capacitatea bugetară a zonei euro, am depus ieri 59 de amendamente la raportul Parlamentului European referitor la un buget al zonei euro. Cele mai importante sunt amendamentele în care am cerut ca România să participe cu drepturi depline acest proiect. Mai exact, am solicitat ca țările  membre care nu sunt încă parte din zona euro, dar care au obligația prin Tratatele de aderare să adopte moneda unică, așa cum este și cazul României, să aibă posibilitatea de se alătura capacității fiscale a zonei euro, să poată participa cu drepturi depline la noua structură de guvernanță și să aibă același tip de beneficii și contribuții financiare ca celelalte state membre ale zonei euro”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după depunerea amendamentelor. „Prin participarea cu drepturi depline la capacitatea bugetară, România va fi ajutată să-și dezvolte economia în vederea aderării la zona euro ceea ce va reduce riscurile potențiale cauzate de o aderare bruscă la moneda unică”, a mai spus eurodeputatul român.

„Totodată, proiectul privind un buget suplimentar al zonei euro care se află în discuții la nivelul instituțiilor europene arată că se prefigurează o Uniune Europeană cu două viteze, una a statelor care vor mai multă integrare și una a celor care vor mai puțină integrare. Este important pentru viitorul economiei țării noastre ca România să se regăsească în prima categorie, de aceea am negociat săptămâni întregi în ultima perioadă cu colegi din Parlamentul European pentru ca amendamentele să aibă susținerea politică necesară”, a explicat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

„Scopul acestei capacități fiscale este îmbunătățirea competitivității economice a statelor participante. Capacitatea fiscală va susține financiar implementarea reformelor structurale recomandate anual de Comisia Europeană fiecărui stat membru al Uniunii Europene. În acest moment, doar 4% din recomandări sunt pe deplin implementate. Sunt convins că prin susținerea financiară a statelor membre prin intermediul capacității fiscale, această rată va spori semnificativ”, a mai spus Siegfried Mureșan.

_______________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;
Paul Stencoane: +40 769 611 020.


joi, 9 iunie 2016

VIDEO Despre Capacitatea fiscală a zonei euro



miercuri, 8 iunie 2016

A treia ediție a programului „Primul pas în cariera europeană” - stagii de practică în cadrul biroului din București al deputatului european Siegfried Mureșan

Deputatul european Siegfried Mureșan organizează în perioada 11 iulie 2016 - 9 ianuarie 2017 cea de-a treia ediție a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul biroului parlamentar din București. Programul se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani care doresc să se familiarizeze cu activitățile Parlamentului European și, totodată, să acumuleze cunoștințe și experiență profesională în domeniul politicilor europene și al comunicării politice.

Stagiul de practică durează trei luni și se va desfășura în două perioade: 11 iulie - 10 octombrie 2016 și, respectiv, 10 octombrie 2016 - 9 ianuarie 2017. Tinerii interesați sunt invitați să trimită dosarul de candidat până în data de 27 iunie 2016 la adresa de e-mail internship@siegfriedmuresan.eu.

Candidații trebuie să fie studenți sau absolvenți de studii superioare în domenii ce vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Administrație publică). Dosarul de participare trebuie să conțină CV-ul candidatului (format european), foaia matricolă a studiilor universitare, în copie (sau oricare document eliberat de universitate care atestă situația notelor, în original sau în copie) și o scrisoare de intenție cu dimensiunea de maximum 4.000 de semne cu spații.

Anunțarea candidaților selectați se va face în perioada 5 - 6 iulie 2015, urmând ca aceștia să confirme până în data de 7 iulie 2016. Programul de stagii nu este remunerat, dar participanții vor beneficia de o vizită de lucru gratuită la unul dintre sediile Parlamentului European din Bruxelles și Strasbourg. La sfârșitul perioadei de practică, fiecare participant va primi o adeverință care atestă efectuarea stagiului. 


Calendarul programului de stagii de practică:

 8 iunie 2016 - lansarea perioadei de înscrieri;
 27 iunie 2016 - termenul-limită pentru înscrieri;
 28 - 30 iunie 2016 - evaluarea dosarelor pentru preselecția candidaților;
1 - 4 iulie 2016 - intervievarea candidaților care au trecut de preselecție;
 5 - 6 iulie 2016 - notificarea candidaților acceptați;
 6 - 7 iulie 2016 - perioada de confirmare din partea candidaților acceptați;
11 iulie - 10 octombrie 2016 - prima perioadă a stagiului de practică;
10 octombrie  2016 - 9 ianuarie 2017 - a doua perioadă a stagiului de practică.

Documente necesare:
·         Curriculum vitae (format european);
·         Foaie matricolă a studiilor universitare, în copie,  sau o adeverință de la facultate care să ateste media notelor pe fiecare an de studiu, în original sau în copie;
·         Scrisoare de intenție cu dimensiunea de maximum 4.000 de semne cu spații.

Criterii de selecție:

·         Tânăr cu vârsta curpinsă între 18 și 29 de ani;
·         Student sau absolvent de studii superioare în domenii ce vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Administrație publică);
·         Cunoștințe solide privind actualitatea politică națională și europeană;
·         Flexibilitatea în urmarea stagiului pentru una dintre perioadele: 11 iulie  - 10 octombrie 2016 și, respectiv, 10 octombrie 2016 - 9 ianuarie 2017;
·         Cunoașterea cel puțin a unei limbi de circulație internațională.
  
Responsabilitați stagiar:

·               Propuneri de luări de poziție pe teme de interes public;
·               Monitorizarea și analiză media;
·               Monitorizarea și analiza principalelor evenimente publice naționale și europene;
·           Elaborarea de materiale de analiză și informative (dosare de presă, rapoarte tematice etc.);
·     Asistarea consilierilor eurodeputatului Siegfried Mureșan în sarcinile cotidiene de comunicare.

Beneficii:
·         Posibilitatea de a lucra într-un mediu instituțional dinamic și serios;
·         Posibilitatea de a interacționa cu profesioniști și experți ai instituțiilor europene;
·         Acumularea de experiență în domeniul comunicării politice și al  afacerilor europene
·   O vizită de lucru la unul dintre sediile Parlamentului European din Bruxelles și Strasbourg;
·        Adeverință care atestă efectuarea stagiului de practică.

Candidații pot trimite dosarele de participare la adresa de e-mail:

Mențiuni:

·         Stagiul de practică nu este remunerat;
·         Dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare.

_______________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;
Paul Stencoane: +40 769 611 020.



VIDEO Intervenția mea în plenul PE despre Noua agendă pentru competențe în Europa