marți, 24 mai 2016

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, despre obiectivele vizitei prim-ministrului Dacian Cioloș în SUA: România trebuie să găsească investitori americani pentru sistemul de irigații din țara noastră

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, consideră că este important ca prim-ministrul României, Dacian Cioloș, aflat în vizită oficială în Statele Unite ale Americii (SUA) în perioada 22 - 25 mai a.c., să invite marile companii americane din domeniul agriculturii să investească în sistemul de irigații din țara noastră ca parte a aprofundării componentei economice din cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite.

„În prezent, cea mai mare problemă care afectează competitivitatea produselor agricole românești este dependența de condițiile meteo. Din cele aproximativ 9,3 milioane de hectare de teren arabil, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2014, au fost contractate pentru irigare doar aproximativ 350.000 de hectare, adică mai puțin de 3,8% din total. Deși România a avut o infrastructură de irigații construită înainte de 1990, aceasta a fost dezafectată în cea mai mare parte și necesită lucrări de reamenajare și retehnologizare. Până în prezent autoritățile române și investitorii locali s-au dovedit incapabili să facă investițiile necesare, deși, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), țara noastră dispune de fonduri europene de peste 9,36 miliarde euro, o parte din acești bani fiind alocați exclusiv pentru lucrările de modernizare a infrastructurii de irigații”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

„România este a șaptea țară ca suprafață agricolă la nivelul celor 28 de state din Uniunea Europeană. Deci potențialul agricol al țării noastre este imens, iar marii investitori străini trebuie să primească o garanție din partea Guvernului român că vor beneficia de întregul sprijin pentru a dezvolta afaceri aici. Cu atât mai mult cu cât domnul prim-ministru Dacian Cioloș a încheiat un mandat de succes în funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și are o vastă experiență în domeniu, inclusiv ca ministru de resort în România, consider că o componentă importantă pe agenda acestei vizite în Statele Unite trebuie să fie găsirea unor investitori americani pentru agricultura românească. Știm că multe dintre cele mai mari companii mondiale din agricultură sunt americane, iar know-how-ul și tehnologia de care dispun pot constitui, alături de finanțările din fonduri europene și de potențialul agricol al României, rețeta unei afaceri de succes. Domnul prim-ministru Dacian Cioloș trebuie să invite companiile americane să investească în sistemul de irigații din România și să inițieze un dialog politic pe acest subiect și în cadrul întâlnirilor pe care le are astăzi cu secretarul Agriculturii, domnul Tom Vilsack, și cu secretarul Comerțului, doamna Penny Pritzker. Cel mai important pas pe care România și Statele Unite ale Americii îl au de făcut în perioada următoare trebuie să fie aprofundarea componentei economice din cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite. Excelenta colaborare politică și de securitate dintre țările noastre din ultimii ani constituie cea mai importantă premisă pentru dezvoltarea parteneriatului economic româno-american în domenii în care noi și partenerii noștri avem cel mai mult de câștigat, agricultura fiind, negreșit, unul dintre aceste domenii”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
_______________________
Pentru detalii:

Andrei Jujan: +40 766 369 485

marți, 10 mai 2016

VIDEO Intervenția mea în Plenul PE despre situația economică a Greciei


Opinie Contributors.ro - Europa cu două viteze: Un buget al zonei euro prinde tot mai mult contur. Ce trebuie să facă România?

Proiectul unui buget al zonei euro, la care lucrăm în prezent în Parlamentul European, va putea ajuta România să implementeze reformele de care are nevoie pentru a continua integrarea europeană, înainte și după aderarea la zona euro.
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) care au întârziat implementarea reformelor înainte de criza economică și financiară declanșată în anul 2008 au fost mai puternic afectate decât celelalte țări și se confruntă și în prezent cu consecințele crizei. Pentru a răspunde acestor efecte Uniunea Europeană a stabilit mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism – ESM), un fond permanent de salvare a oricărui stat aflat în dificultăți economice.
Cu toate acestea, consider că noi ar trebui să ne concentrăm acum și asupra prevenirii altor viitoare crize, nu doar să ne ocupăm de gestionarea efectelor crizelor după ce acestea au fost declanșate. Continuarea integrării economice și a convergenței statelor membre ale UE, inclusiv a României, este extrem de importantă pentru economia țării noastre, având în vedere că Uniunea Europeană este destinația a 75% din exporturile României, este sursă pentru 75% din importurile noastre, iar 85% din investițiile în România provin din alte state membre ale Uniunii.
Obiectul unui buget al zonei euro: creșterea competitivității UE
Un instrument concret pe care îl înființăm acum pentru a consolida în continuare Uniunea Economică și Monetară (Economic and Monetary Union – EMU) este un buget destinat zonei euro. Ce reprezintă acest buget? Care sunt obiectivele sale? De ce este benefic pentru România?
În calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European*, cred cu tărie că obiectivul unei capacități bugetare ar trebui să fie îmbunătățirea generală a competitivității Uniunii Europene. Dacă economiile noastre sunt puternice, competitive și bunurile noastre sunt solicitate pe piața mondială, vom fi mai rezistenți în viitor în fața crizelor, iar românii nu vor mai fi la fel de puternic afectați de efectele unei crize economice și financiare.
Acest obiectiv poate fi atins prin finanțarea acelor reforme care să ducă la mai multe investiții, la proiecte profitabile și la creșterea productivității. Astfel, încurajăm convergența către nivelul celor mai competitive țări din cadrul Uniunii Monetare.
Pentru România, un buget al zonei euro ar fi o șansă pentru continuarea integrării în Europa. România ar beneficia de consolidarea economiei, care ar deveni mai competitivă și mai rezistentă în fața viitoarelor crize, și, totodată, mai aproape de o viitoare aderare la zona euro.
Statelor non-euro trebuie să le fie permisă participarea la Capacitatea bugetară a zonei euro
Rolul capacității bugetare trebuie să fie îmbunătățirea generală a competitivității și a capacității economice a Uniunii Economice și Monetare, dar și a statelor care vor să adere la zona euro, cum este și cazul României. Capacitatea bugetară trebuie să fie deschisă față de toate statele membre ale Uniunii Europene. Țările care au obligația prin Tratatele de aderare să intre în zona euro și care fac eforturi în această direcție trebuie să primească drepturi complete de participare: să contribuie și să beneficieze financiar și, totodată, să facă parte din guvernanța zonei euroCum lipsa de competitivitate a economiei noastre, în special în sectorul public, este cel mai mare obstacol în procesul de aderare la zona euro, este absolut necesar ca România să participe la guvernanța zonei euro înainte de aderarea la moneda unică. Adoptarea euro de către țara noastră acum ar fi prea devreme și ar avea consecințe negative asupra economiei naționalePentru ca economia noastră să beneficieze de adoptarea monedei unice, trebuie să devină suficient de puternică încât să facă faţă competiției din zona euro.
Experiențele anterioare au arătat că instrumentele care nu au fost create special pentru statele din afara zonei euro, precum Pactul Fiscal sau Pactul Euro+, în care România s-a înscris, au fost benefice pentru țara noastră. Datorită Pactului Fiscal deficitele sunt astăzi limitate și politicienilor de la nivel național nu le este permis să folosească bugetul public în mod iresponsabil și populist, ceea ce reprezintă astăzi garanția unei stabilității a economiei naționale. Pactul Fiscal limitează nivelul de deficit în fiecare an și reprezintă o protecție solidă împotriva politicienilor populiști care vor să cheltuiască banul public fără a ține cont de consecințele cheltuielilor excesive asupra economiei.
O mai mare integrare a zonei euro, la care să participe și statele care nu au aderat însă la zona euro, dar își doresc să o facă, ar putea crea o Europă cu două viteze în domeniul economic. O Europă cu două viteze care, însă, există deja datorită monedei unice. Vestea bună pentru România este că, de această dată, avem opțiunea să ne alăturăm încă de la început și să beneficiem de avantajele acestui nou pas de integrare europeană. Depinde de noi dacă vom fim înăuntru sau vom rămâne pe dinafară.
Cum va funcționa Capacitatea bugetară în practică
În primul rând, vom evalua instrumentele deja existente pentru îmbunătățirea situației economice în Europa, cum ar fi Semestrul European sau Recomandările specifice de țară. Aceste Recomandări specifice de țară, care nu sunt altceva decât reformele pe care toate statele membre ar trebui să le implementeze pentru a-și îmbunătăți performanțele economice și care vizează domenii precum finanțele publice, pensiile, impozitele, piața muncii și sistemul de stabilire a salariilor, necesită o mai mare atenție din partea autorităților centrale. Așa cum știm, rata de implementare a acestor recomandări de către statele membre, inclusiv de către România, trebuie îmbunătățită. Capacitatea bugetară poate contribui la implementarea recomandărilor de țară prin acordarea de stimulente financiare astfel încât statele membre să implementeze reformele, în special, în vremuri economice bune.
Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) joacă un rol important în păstrarea stabilității prețurilor și în sprijinirea eforturilor statelor membre de a gestiona consecințele crizei economice, precum rate scăzute ale inflației, cerere internă redusă și stagnare a investițiilor. În completarea efectelor politicii monetare, BCE a cerut statelor membre să implementeze reformele necesare pentru îmbunătățirea elasticității și competitivității Capacității bugetare. Politica monetară a BCE nu poate fi decât un sprijin pe termen scurt.
În plus, Mecanismul European de Stabilitate funcționează deja ca un instrument de criză, de aceea, capacitatea bugetară trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea măsurilor de prevenire a unei noi crize mai mult decât pe măsurile de gestionare a acesteia. Filosofia acestor stimulente financiare este să încurajeze reformele necesare și nu să ofere granturi financiare țărilor care au ajuns în dificultate din cauza întârzierii reformelor. Vrem să stimulăm comportamentul economic sănătos și nu să plătim consecințele politicilor greșite. Este nevoie de evaluări sistematice, regulate și independente prin care să ne asigurăm că toate cheltuielile produc efectele dorite. Obținerea rezultatelor necesare este mai importantă decât simpla cheltuire a alocărilor financiare disponibile.
Discuția despre guvernanță este, de asemenea, esențială. În primul rând, trebuie să luăm în calcul efectele asupra economiei reale, mai ales pe termen scurt, de a genera investiții și noi locuri de muncă. Trebuie să oferim cetățenilor europeni și întreprinderilor un plan care poate fi realizat acum, înainte ca orice schimbări ale Tratatului să intre în discuție. Totodată, o modificare în viitor a Tratatului ar trebui să includă Capacitatea bugetară a zonei euro, care să devină un instrument la nivelul întregii Uniuni Europene.
Și câteva exemple de reforme
Capacitatea bugetară poate sprijini o serie de reforme în domenii precum sistemul de pensii, piața muncii și administrația publică. În cazul în care, în urma reformării sistemului de pensii, oamenii trebuie să lucreze mai mult, capacitatea bugetară poate sprijini persoanele vârstnice prin măsuri care promovează învățarea de-a lungul vieții sau îmbătrânirea activă. În plus, odată cu creșterea speranței de viață, măsurile sociale care încurajează persoanele vârstnice să fie active și să dobândească noi competențe pot fi stimulate și finanțate prin Capacitatea bugetară. În cazul în care, în urma reformării pieței muncii, unele persoane găsesc un loc de muncă nou și altele devin temporar șomere, acestea din urmă pot fi sprijinite de Uniunea Europeană cu finanțarea cursurilor de formare profesională, mobilitate și asistență în vederea găsirii unui nou loc de muncă.
Asistența financiară pentru efectele reformării pieței muncii este un element-cheie pentru economiile mai puțin competitive. Spre exemplu, formarea persoanelor care, în urma  reformei pe piața muncii au fost concediate din sectorul public și au nevoie de recalificare, sprijinirea reformării administrației publice ș.a. Dacă reformele în domeniul administrației publice necesită investiții în digitalizare sau e-guvernare, care generează costuri, atunci aceste costuri pot fi suportate de Capacitatea bugetară, prin urmare, statele membre sunt stimulate să implementeze aceste reforme.
Ideile pe care le susțin în cadrul discuțiilor din Parlamentul European privind cadrul de reglementare pentru bugetul zonei euro sunt, în general, acceptate în cadrul grupurilor politice din Parlament: acest instrument nu va substitui bugetul existent și va fi complementar acestuia prin finanțarea acelor politici care nu sunt promovate în prezent. Fondurile structurale și de coeziune existente nu vor fi afectate de bugetul zonei euro. România beneficiază considerabil de pe urma politicilor Uniunii Europene, țării noastre fiindu-i alocate din bugetul european aproximativ 40 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020. Mă voi asigura că interesele României sunt protejate în cadrul discuțiilor din Parlamentul European și că țara noastră va participa și în viitor la structura de guvernanță a unui buget al zonei euro. România trebuie să joace un rol decisiv și să fie în prima linie a viitorilor pași de integrare europeană.
Acest articol a fost publicat inițial în limba engleză pe Euractiv.com.

Opinion Euractiv.com - A budget for the eurozone is taking shape

Budgetary capacities are an important tool to protect the eurozone from economic shocks, and their extension to non-eurozone countries could help with the economic convergence of the newer member states.

The economic and financial crisis, which emerged in 2008, has greatly affected European member states and especially the eurozone countries. The EU was not sufficiently prepared to handle a crisis of such dimensions. Member states that had delayed relevant reforms in the past were hit considerably harder during the crisis and are still facing the consequences today. The EU has established several new instruments to tackle the crisis, like the European Stability Mechanism (ESM). With the ESM, the EU has introduced a significant mechanism to help every country in difficulty. But now we should also focus on preventing another crisis, not only on managing a crisis once it has hit us.

The idea of furthering the economic integration and convergence of EU member states is of utmost importance. One concrete tool which we are establishing now in order to further strengthen the Economic and Monetary Union (EMU), is a budget for the eurozone. What is it exactly? What are our objectives?

As shadow rapporteur for the European People’s Party (EPP) in the Committee of Economic and Monetary Affairs, I strongly believe the goal of a budgetary capacity should be to improve the overall competitiveness of the EU. If our economies are strong and competitive and our goods are demanded on global markets, we will be more resilient to economic crises in the future. The required reforms have to be conducive to more investment, profitable projects and enhanced productivity.

How will the Budgetary Capacity function in practice?

For this reason, we should first evaluate the instruments currently in place to improve the economic situation in Europe, like the European Semester or the Country Specific Recommendations (CSRs). Fundamental attention could be given to the CSRs, which already emphasise thoroughly the areas in need of reform. These are exactly the reforms that could be stimulated with the establishment of the budgetary capacity. But as we know, the implementation rate of these measures is not satisfactory and recent reflections have yielded no significant tools to improve it. The budgetary capacity could leverage the transposition of CSRs by providing positive incentives in the form of financial assistance for member states to implement reforms, especially in good economic times.

The philosophy of these financial incentives is to stimulate needed reforms and not to grant financial support to countries which have entered difficulties due to the postponement of such reforms. We want to stimulate good behaviour and not pay for the consequences of bad policy. Systematic, regular and independent evaluations will be necessary to ensure that all spending is achieving the desired outcome.

Examples of reforms

The budgetary capacity could support a number of reforms, for example to pension, the labour market or public administrations. Pension reforms could be supported through financial incentives for measures promoting lifelong learning or active ageing, both consequences of a higher retirement age. If people are expected to live longer, social measures that encourage elderly people to stay active and to acquire new skills could be stimulated and financed by a budgetary capacity.

If as a consequence of labour market reforms some people find new jobs and others become temporarily unemployed, the latter could be financially supported by the EU with training, mobility and assistance in finding a job. Financial support for the externalities of labour market reforms is a key element for less competitive economies (e.g. training of personnel, consequences of labour market reforms such as redundancies in the public sector and the need for re-qualification, support for reforming public administration). If public administration reforms demand investments in digitalisation or e-governance, which incur costs, then these costs could be carried by the budgetary capacity and thereby incentivise member states to enact such reforms.

Governance

The discussion on governance is substantial and important. But first and foremost, we should take into account the effects upon the real economy, specifically in the short-term, to generate investment and jobs. We have to offer our citizens and enterprises a plan that can be realised now, before any future treaty change can realistically come into discussion. Nevertheless, a treaty change in the future should include the budgetary capacity and become a permanent and EU-wide instrument.

Participation of non-eurozone member states

Any budgetary capacity should be open towards all EU member states. Countries that have a Treaty obligation to join the eurozone and make efforts to do so, should be given complete rights of participation: they should contribute and benefit financially and take part in the governance. The economies of many non-eurozone countries lack competitiveness, especially in the public sector, which constitutes a great obstacle for joining the euro. These are precisely the impediments that need to be overcome to become a member of the eurozone.

For many non-eurozone member states, the time is not yet ripe to join the single currency, and the consequences could be negative. In order for their economies to benefit from joining the euro, they have to become strong enough to be able to face competition in the eurozone. Participating in the fiscal capacity will help them converge with other eurozone countries, make their economies more competitive and ensure their further integration into the single currency’s governance structure. Previous experience has clearly shown that instruments that were not specifically designed for non-eurozone member states, such as the Fiscal Compact or the Euro+ Pact, have been beneficial to them as well.

Source: Euractiv.com


Comunicat de presă - Siegfried Mureșan, scrisoare către miniștrii Muncii și Fondurilor Europene: Sprijiniți angajații de la Termocentrala din Mintia cu ajutorul fondurilor europene

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP) a transmis astăzi o scrisoare ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru, și ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, precum și în atenția prim-ministrului României, Dacian Cioloș, și a ministrului Energiei, Victor-Vlad Grigorescu, în care propune mai multe măsuri pe care Guvernul României trebuie să le adopte pentru sprijinirea angajaților în cazul în care în următoarele luni urmează să aibă loc disponibilizări la Termocentrala electrică de la Mintia.

„Situația economică a județului Hunedoara, odinioară unul dintre marile centre industriale din țară, este una dezastruoasă după deciziile guvernelor României de privatizare și închidere a Combinatului Siderurgic de la Hunedoara și a mai multor mine din Valea Jiului.  Rata șomajului în județ, de 6%, este dublă față de rata șomajului la nivelul întregii Regiunii de dezvoltare Vest. În prezent, la nivelul județului, mai există doar 52.000 de locuri de muncă în industrie, comparativ cu anul 1992, când în industria hunedoreană lucrau circa 120.000 de persoane.  Astăzi, ca urmare a înființării Complexului Energetic Hunedoara în septembrie 2012, Termocentrala Electrică de la Mintia se află din nou în colaps și sute de angajați sunt pe punctul de a-și pierde locul de muncă. Oricare va fi decizia Guvernului României, soarta acestor oameni este în responsabilitatea dumneavoastră.  Guvernul României, împreună cu autoritățile locale din județul Hunedoara trebuie să demareze urgent o analiză pentru a verifica dacă angajații Termocentralei electrice de la Mintia care urmează a fi concediați pot fi sprijiniți din Fondul European de Ajustare la Globalizare - FEG, care poate acoperi cheltuielile cu acțiuni de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați. Fondul poate fi accesat în cazul în care cel puțin 500 de angajați ai unei companii își pierd locul de muncă într-o perioadă de 4 luni. De aceea, vă rog să dispuneți o analiză urgentă în colaborare cu autoritățile locale și să inițiați dialogul cu experții Comisiei Europene pentru a stabili dacă și modul în care resurse financiare din Fondul European de Ajustare la Globalizare ar putea fi folosite pentru a sprijini eventualii angajați care ar urma să fie disponibilizați”, se arată în scrisoarea semnată de eurodeputatul Siegfried Mureșan.

„Pe lângă acest instrument, România are la dispoziție suficiente fonduri europene alocate din ciclul financiar multianual 2014 - 2020 care pot fi folosite pentru programe de formare și reconversie profesională pentru sprijinirea angajaților disponibilizați din România în vederea găsirii unui nou loc de muncă. Este vorba despre Programul Operațional Capital Uman (POCU) care dispune de fonduri nerambursabile de circa 2 miliarde de euro pentru ocuparea forței de muncă din România. Din acești bani se pot finanța programe de formare profesională, dar și acțiuni de stimulare a angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă. Însă, pentru ca acești bani să poată fi folosiți, Guvernul României trebuie să încheie cât mai urgent procedurile de acreditare a organismelor naționale și regionale care gestionează fonduri europene. Fac un apel la dumneavoastră să urgentați aceste proceduri de acreditare. Angajații români disponibilizați sau în curs de disponibilizare, inclusiv de la Hunedoara, au nevoie și au dreptul să dispună de aceste fonduri”, a mai spus Siegfried Mureșan în documentul transmis ministrului Muncii și ministrului Fondurilor Europene.

Regăsiți, mai jos, varianta integrală a scrisorii redactate de eurodeputatul Siegfried Mureșan.

_______________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;
Paul Stencoane: +40 769 611 020.


luni, 9 mai 2016

VIDEO Mesajul meu de Ziua Europei, de pe podul pietonal care leagă Franța de Germania


joi, 28 aprilie 2016

OPINIE Contributors.ro - Fondul European pentru Investiții Strategice – o șansă pe care România nu-și poate permite să o piardă

La sfârșitul anului 2014 decalajul de investiții în economia Uniunii Europene (UE) atinsese un nivel îngrijorător de circa 800 de miliarde de euro. Un decalaj de o asemenea amploare înseamnă înfrânarea creșterii economice, scăderea locurilor de muncă și duce, per ansamblu, la instalarea unui climat de instabilitate economică. Cu toate că există o mare nevoie de investiții în țările Uniunii Europene, acestea nu-și permit să aloce bani din bugetele publice pentru relansarea economică din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice și ale deficitelor bugetare cu care se confruntă.

Pe fondul acestor probleme majore ale economiei europene, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, în noiembrie 2014, înființarea Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), cunoscut mai degrabă sub denumirea de „Planul Juncker”. Acest fond, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), urmărește să genereze, în viitorii trei ani, investiții private în economia europeană în valoare totală de circa 315 miliarde de euro. FEIS oferă garanții publice pentru proiecte de investiții private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport și telecomunicații, eficientizarea energetică, cercetare, educație și inovare, și, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și companii cu mai puțin de 3.000 de angajați.

FEIS în UE: investiții de 82 de miliarde de euro după 9 luni de funcționare

Fondul European pentru Investiții Strategice a fost conceput prin combinarea de instrumente financiare complexe și susținut de o garanție de 21 de miliarde de euro finanțată din bugetul UE și de la BEI și a fost aprobat de instituțiile europene în iulie 2015. La 9 luni de la adoptarea sa, efectele pozitive ale acestui instrument se pot observa deja la nivel european. Conform celor mai recente cifre publicate de BEI, fondul a generat investiții de 82 de miliarde de euro în toată această perioadă de timp, demonstrând, astfel, că suma prognozată la început, de 315 miliarde de euro investiții în 3 ani, este cât se poate de realistă.

Fie că este vorba despre o fermă eoliană în Suedia sau de modernizarea unei rafinării în Italia, cele 57 de proiecte aprobate și semnate și cele 165 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri reprezintă investiții prin FEIS în 25 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acoperind mai multe domenii strategice, de la eficiența energetică la infrastructură. Este o dovadă a eficacității acestui instrument în efortul comun al Uniunii de a elimina declalajul de investiții din statele membre.

O caracterisitcă a FEIS este că se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene, fără să existe criterii naționale sau regionale. Asta înseamnă că sunt selectate spre finanțare cele mai bune proiecte, indiferent de țara de origine. Pe de altă parte, privit din perspectiva europeană, FEIS va fi un suces doar dacă vor fi finanțate proiecte din toate statele membre. De aceea, în timpul negocierilor privind aprobarea fondului, s-a precizat foarte clar că trebuie evitată orice concentrare geografică a proiectelor de finanțare.

FEIS în România: zero euro investiți la 9 luni de la aprobarea fondului

România are o mare nevoie de finanțare a investițiilor în proiecte strategice, precum infrastructura de transport sau cea energetică. De aceea, țara noastră ar trebui să fie unul dintre principalii candidați la obținerea de finanțare prin acest fond. Totuși, după 9 luni, România, alături de Cipru și Malta sunt singurele țări membre care nu am semnat niciun proiect garantat de FEIS.

Acest fapt reprezintă o confirmare a temerilor ridicate de Parlamentul European în timpul negocierilor privind aprobarea regulamentului prin care a fost lansat acest fond. De aceea, în calitate de membru al Parlamentului European, am susținut în repetate rânduri nevoia ca Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană să facă eforturi suplimentare și să sprijine cu asistență tehnică statele membre cu piețe financiare mai puțin dezvoltate la nivel național sau regional, cum este și cazul României.

Ce trebuie să facă România pentru a avea acces la acest fond

La nivel instituțional, autoritățile naționale trebuie să facă mai mulți pași concreți pentru a facilita accesul României la FEIS. În timp ce majoritatea statelor membre UE au înființat bănci promoționale, în țara noastră încă nu există o astfel de instituție financiară. De aceea, autoritățile române ar trebuie să aprobe de urgență legislația necesară și să adopte măsurile de care este nevoie pentru ca o astfel de bancă promoțională să fie înființată. Mai departe, personalul acestei instituții trebuie să fie selectat în așa fel încât să fie cababil să gestioneze instrumente financiare de asemenea complexitate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, consider eu, FEIS sau un instrument similar va exista și după perioada „de probă” de 3 ani. Fără o bancă promoțională și o piață financiară dezvoltată, România va avea întotdeauna un handicap major față de celelalte state membre în atragerea de finanțare prin astfel de instrumente.

Guvernul României trebuie, totodată, să elaboreze proiecte legislative care să faciliteze dezvoltarea de instrumente financiare în țara noastră. Acest lucru ar trebui făcut în strânsă cooperare atât cu Banca Europeană de Investiții și cu Comisia Europeană, cât și cu actualele instituții financiare românești.

Împrumuturile acordate de BEI pentru proiecte din România au atins un nivel-record minim în 2015. Puțin peste 200 de milioane de euro au însumat finanțările oferite de Banca Europeană de Investiți României anul trecut. Spre comparație, Polonia a împrumutat de la BEI peste 5,5 miliarde de euro în aceeași perioadă. Acest lucru arată că avem o piață fnanciară subdezvoltată și că potențialii beneficiari nu dețin cunoștințele și expertiza administrativă necesare pentru a beneficia de produsele financiare pe care le oferă BEI.

O altă problemă pe care țara noastră trebuie să o rezolve este lipsa de informare a potențialii investitori privați care, în mare parte, nu sunt la curent cu oportunitățile de finanțare pe care le oferă FEIS. Guvernul României, cu sprijinul Comisiei Europene și al BEI, ar trebui să explice mai clar potențialilor investitori cum funcționează acest fond, ce posibilități de finanțare oferă și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili spre finanțare prin acest instrument.

Instituțiile europene trebuie, de asemenea, să se asigure că beneficiarii de fonduri europene nerambursabile care vor să investească în proiecte majore știu că fondurile nerambursabile pot fi combinate cu finanțări garantate de FEIS pentru același proiect de investiții. O promovare serioasă a FEIS la nivel național și regional ar trebui să ducă la crearea de proiecte de investiții care să fie finanțate din acest fond.

Nu în ultimul rând, BEI, care implementează FEIS, trebuie să se asigure că este evitată concentrarea geografică a finanțărilor. Așa cum am prevăzut că va exista acest dezavantaj pentru țările din Europa Centrală și de Est și am cerut în repetate rânduri să fie prevenită o astfel de situație, cer acum ca BEI și Comisia Europeană să facă tot posibilul, în această fază inițială a FEIS, pentru a corecta punctele slabe ale fondului și pentru a se asigura că toate statele membre vor beneficia de finanțare prin FEIS.

Acestea sunt câteva soluții pentru ca România să profite de oportunitățile de investiții pe care le oferă FEIS. Creșterea competitivității, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii sunt elemente-cheie pentru întărirea economiei naționale, iar Fondul European pentru Investiții Strategice poate fi un real sprijin în îndeplinirea acestor obiective.

*Articol publicat inițial în limba engleză in Business-review.eu