joi, 21 septembrie 2017

Declarație politică de presă - Siegfried Mureșan: Guvernul PSD - ALDE adâncește România în datorii; aici este adevăratul cod roșu de furtună: ne împrumutăm tot mai mult și tot mai scump

Deputatul european Siegfried Mureșan:

„Măsurile populiste ale PSD - ALDE din ultima perioadă nu au o acoperire bugetară, o știm deja cu toții. Așa că, dacă urmărim cu atenție acțiunile Ministerului Finanțelor Publice și ale Guvernului, vedem că o dată la câteva zile aceștia fac câte un nou împrumut de pe piață, dar la dobânzi tot mai mari, cum este și firesc din cauza riscului. În programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2017, Ministerul Finanțelor Publice anunță că intenționează să emită în acest an titluri de stat pe piața internă în valoare de 48 - 50 de miliarde de lei, din care 70% sunt pe termen mediu şi lung. Însă, din cauza volumului mare de împrumuturi, dar și al instabilității create de cheltuielile nesăbuite ale Guvernului, România împrumută acești bani mai scump decât o făcea anul trecut. Spre exemplu, împrumuturile de 500 de milioane de lei făcute de Guvern în 2017 pe o durată de 5 ani de la bănci au o dobândă medie de 2,71%/an, pe când cele din 2016 se făceau la o dobândă de 2,19%. Aceasta înseamnă o creștere a dobânzii pentru anul în curs de 20%, bani pe care fiecare român îi va plăti la data scadentă și asta doar pentru a acoperi cheltuielile populiste ale Guvernului pentru creșterea salariilor din sistemul de stat, creșterea bruscă a salariului minim pe economie, reducerile anunțate de TVA și toate celelalte. În aceste condiții, de îndatorare continuă, nivelul acestor dobânzi va continua să crească în perioada următoare pe fondul lipsei măsurilor care să reducă deficitul bugetar și al creșterii inflației. Acum avem o inflație de 1,15%, dar prognoza Băncii Naționale a României arată că aceasta va crește până la 3,2% în 2018. Din cauza măsurilor fiscale expansioniste (scăderi de taxe, creșteri de salarii și cheltuieli guvernamentale crescute) și a scumpirii carburanților din cauza accizei mărite, care afectează direct prețul tuturor bunurilor și serviciilor, inflația va crește. Acest lucru va duce la scumpirea creditelor atât pentru populație, cât și pentru stat. Avertizam zilele trecute Guvernul că această creștere a ratei inflației duce deja și la creșterea ratei dobânzii la creditele ipotecare deoarece afectează direct dobânda la care se împrumută băncile românești între ele. Creșterea dobânzii de împrumut duce automat la creșterea indicelui ROBOR. Iar orice persoană care are un credit ipotecar știe, dobânda pe care o plătește este formată din rata fixă impusă de bancă și din indicele ROBOR cu scadența la 3 sau 6 luni. Or, crescând indicele ROBOR, crește automat și rata dobânzii la creditul imobiliar și, deci, banii pe care românii îi scot lună de lună din buzunar pentru a-și plăti locuința. În aceste condiții, riscul este mai mare, piețele nu mai au aceeași încredere în România și vor împrumuta țara noastră la dobânzi din ce în ce mai mari. Guvernul PSD - ALDE trebuie să știe că resursele bugetare limitate trebuie alocate în acele domenii care stimulează investitorii privați deoarece aceștia sunt cei care creează locuri de muncă stabile și bine plătite și pot asigura o creștere economică pe termen lung, deci noi resurse bugetare care să poată acoperi și creșteri salariale și alte măsuri de relaxare fiscală. Creșterea economică de acum, bazată doar pe consum, nu va dura, iar specialiștii trag câte un semnal de alarmă aproape în fiecare zi, doar că Guvernul PSD - ALDE continuă să ignore realitatea. Trebuie folosită această perioadă de creștere pentru a întări economia și a o face mai competitivă, nu pentru a ne adânci în datorii pe care va trebui să le plătim într-un moment în care, poate, situația economică nu va mai fi la fel de bună. În loc să implementeze reforme economice care întăresc economia și să reducă din cheltuielile excesive, Guvernul PSD - ALDE se împrumută o dată la câteva zile și la dobânzi tot mai mari. Este calea cea mai sigură spre centrul furtunii, iar, atunci, niciun cod de alertă, fals sau adevărat, nu va putea scăpa România din calea dezastrului.”.

_____________________________________
Pentru detalii
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Paul Stencoane: +40 769 611 020
Andrei Jujan: +40 766 369 485                                    

vineri, 15 septembrie 2017

OPINIE Cursdeguvernare.ro - Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o punem astăzi este cum va arăta bugetul UE post-2020 și dacă Brexitul va fi o oportunitate sau o amenințare pentru viitorul buget multianual.

Indiferent de relația pe care Uniunea o va avea cu Marea Britanie în viitor, trebuie să fim pregătiți și să folosim acum acest moment pentru a reevalua modalitatea de finanțare a viitorului buget european multianual deoarece este esențial să nu avem un buget mai mic valoric după Brexit.
Doar așa vom putea sprijini în continuare politicile și proiectele care asigură dezvoltarea economiilor celor 27 de state europene.
Ne aflăm acum la jumătatea Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020, care stabilește limitele pentru bugetele generale anuale ale Uniunii Europene, iar Marea Britanie trebuie să-și respecte în continuare angajamentele din acest cadru în ceea ce privește contribuția la bugetul UE.
În toată această perioadă care a mai rămas, atâta vreme cât Marea Britanie mai este încă stat membru, impactul ieșirii sale din UE asupra bugetului Uniunii este zero.
Dar întrebarea pe care cu toții trebuie să ne-a punem astăzi este ce vom face pe termen lung, după Brexit, de vreme ce Marea Britanie, care astăzi este un contributor net, aducea mai mulți bani la bugetul UE decât primea.

Scenarii pentru a compensa contribuția Marii Britanii la bugetul UE

Viitorul buget european post-2020 trebuie să poată răspunde provocărilor cu care ne confruntăm și așteptărilor cetățenilor europeni și nu trebuie să fie redus ca valoare odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, deși va fi privat de contribuția financiară a acestui stat. În momentul de față ar fi trei scenarii prin care putem compensa după Brexit contribuția Marii Britanii din prezent.
În primul scenariu, toate cele 27 de state membre, în special statele net contributoare, precum Suedia, Germania, Austria, Olanda, își vor crește contribuția la bugetul UE pentru a compensa partea din contribuția de astăzi a Marii Britanii. Nu cred, însă, că acest scenariu este realist deoarece aceste state deja aduc mai mulți bani la bugetul UE decât primesc și nu vor fi dispuse să plătească și mai mult.
În scenariul al doilea, bugetul va scădea și vom avem mai puține resurse, prin urmare UE se va vedea nevoită să facă mai puțin din ceea ce s-a angajat să facă în prezent. Această variantă este inacceptabilă, mai ales pentru statele net beneficiare, cum este cazul României, care își vor vedea diminuate fondurile pe care UE s-a angajat să le aloce pentru a reduce diferențele de dezvoltare față de țările din Vest. În plus, trebuie să avem la dispoziție toate resursele necesare pentru a avea o Europă tot mai puternică. Nu putem face mai multe lucruri pentru oameni cu mai puține resurse.
Cel de-al treilea scenariu este o combinație a primelor două: bugetul să fie redus într-o oarecare măsură, iar gaura care rămâne să fie acoperită de toate statele, în principal de cele bogate. Nici acest scenariu nu este unul ușor de realizat deoarece presupune negocieri politice dificile și, cel mai adesea, date fiind divergențele existente în prezent între statele membre, acestea nu vor reuși să întărească Uniunea, ci o vor slăbi și mai mult.
Aceste scenarii care sunt în discuție acum fie nu sunt realiste, fie vor naște negocieri politice prea dure care vor duce la diviziuni, în principal, între țările din Est și cele din Vest. Așadar, este clar că trebuie să ne gândim la un alt mod în care se face finanțarea bugetului european.

Cum este finanțat bugetul UE în prezent

Acum, 76% din resursele bugetului Uniunii Europene provin din contribuțiile primite de la statele membre, contribuții care presupun o rată procentuală fixă aplicată Venitului Național Brut (VNB) al fiecărui stat membru.
Alte resurse principale provin din taxe vamale, cotizații pentru zahăr și din resurse bazate pe taxa de valoare adăugată (TVA), iar o mică parte provine din contribuțiile la anumite programe ale statelor care nu sunt membre ale UE, din amenzile aplicate companiilor care nu respectă normele europene și din impozitele pe salariile personalului UE.
Dintre toate acestea, singurele care funcționează corespunzător sunt resursele din taxele vamale și din cotizațiile pentru zahăr. Contribuțiile statelor membre, care au și cea mai mare pondere în bugetul european, sunt neuniforme, impredictibile, fiind legate de prosperitatea economică a fiecărui stat și mereu supuse negocierilor politice. De asemenea, resursa bazată pe TVA are o metodă complicată de calcul și depinde de încasările din statele membre.
Pentru a nu mai fi dependenți de contribuțiile statelor membre care, iată, pot afecta destul de puternic bugetul, și pentru a avea predictibilitate și transparență în ceea ce privește veniturile, soluția sustenabilă este ca Uniunea Europeană să aibă în viitor surse proprii veritabile de finanțare.
Acest lucru însă nu trebuie să însemne creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor europeni, de aceea trebuie să ne gândim cum putem face să se întâmple acest lucru.

Reformarea bugetului UE și finanțarea din surse proprii veritabile

În primul rând, trebuie reformate actualele surse de finanțare și găsită o modalitate prin care o parte din taxele naționale pe care le plătim deja să meargă direct spre bugetul Uniunii Europene.
Un exemplu concret ar fi simplificarea actualei metode de calcul al resursei bazate pe TVA prin aplicarea unei rate fixe în toate statele membre din valoarea netă a livrărilor de bunuri și servicii la achizițiile intracomunitare de mărfuri și la importurile de mărfuri cărora li se aplică o rată standard de TVA în fiecare stat membru. În acest fel, practic un procent din încasările de TVA de la consumatorii finali ar putea merge direct în bugetul UE.
De asemenea, poate fi luată în calcul redirecționarea către bugetul european a unui procent din accizele la tutun sau din alte taxe pe vicii, precum taxe pe pariuri și jocuri de noroc. Nu în ultimul rând, această procedură de redirecționare a veniturilor ar putea fi aplicată și asupra unor viitoare taxe la nivel european, precum taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) sau baza comună consolidată de impozitare a companiilor (CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base).
Am dat doar câteva exemple de surse de venit pentru viitorul buget al Uniunii Europene, care ar asigura o bază stabilă, predictibilă de venituri și care, în primul rând, nu ar mai depinde de negocierile politice dintre statele membre. Însă trebuie spus că această redirecționare ar reduce într-o oarecare măsură veniturile la bugetele de stat și ar putea exista opoziție din partea unor state membre față de această metodă de finanțare deoarece nu vor mai putea decide politic contribuțiile proprii.
Totodată, dacă unele state ar fi tentate să crească respectivele taxe sau să introducă altele noi pentru a compensa redirecționarea unei proporții către bugetul UE, reducerea contribuției bazate pe VNB ar trebui să descurajeze acest lucru și să echilibreze balanța de venituri și cheltuieli.

Rolul României în gestionarea negocierilor asupra bugetului multianual

Comisia Europeană va prezenta în mai 2018 planurile pentru viitorul buget european post-2020. Într-un scenariu optimist, vom avea 5 – 6 luni, între octombrie – noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget multianual al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul.
Adică în timpul în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. Miza în cazul țării noastre este una dublă în această perioadă.
În primul rând, este de dorit ca viitorul bugetului european să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019, iar noi, ca țară care deține Președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol esențial în facilitarea unui acord care să se bucure de susținere unanimă în Consiliul Uniunii Europene.
Altfel, dacă negocierile eșuează, acestea nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, și noua Comisie Europeană își vor intra în atribuții, adică la sfârșitul anului 2019. Astfel, bugetul ar fi adoptat în a doua jumătate a anului 2020, iar acest lucru ar însemna ca, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi nimic pregătit pentru a începe absorbția fondurilor europene și efectele vor fi resimțite de beneficiarii din toate statele membre.
La fel de importantă pentru România în negocierile asupra viitorului buget european este politica de coeziune și de dezvoltare rurală. Trebuie să ne asigurăm că fondurile europene alocate țării noastre nu sunt reduse după 2020.
Fondurile pentru coeziune sunt necesare pentru dezvoltarea României, dar politica de coeziune este în interesul tuturor statelor membre. Spre exemplu, dacă se construiesc în România autostrăzi din fonduri europene, are de câștigat România, dar câștigă și investitorii germani, austrieci, francezi care au investiții în țara noastră.
De aceea, trebuie să convingem în negocieri că putem aduce plusvaloare prin folosirea acestor fonduri și că ele nu trebuie în niciun caz să fie reduse. Acest lucru înseamnă să avem proiecte bune și o absorbție a fondurilor europene aproape de 100% în actualul cadru financiar multianual, 2014 – 2020.

Viitorul UE, legat de modul în care este construit bugetul european

Viitorul Uniunii Europene depinde de modul în care viitorul buget european va reflecta prioritățile comune ale statelor membre.
Principalele priorități pe care cele 27 de state membre le vor avea în față în negocierile care vor urma sunt legate de creșterea competitivității economiilor, apărarea comună, cercetarea, inovarea și agricultura. Sunt domeniile care ne asigură o dezvoltare sustenabilă, care generează locuri de muncă pentru cetățenii europeni, toate acestea într-un climat de siguranță.
Viitorul buget european trebuie să reflecte aceste priorități, să asigure resursele pentru a le putea finanța, și asta dacă dorim să avem o Uniune Europeană care să poată răspunde așteptărilor pe care le au cetățenii europeni.



OPINII Ziare.com - Starea Uniunii Europene: Cele cinci vești bune pentru România din discursul președintelui Juncker

Discursul de astăzi al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind Starea Uniunii Europene a adus cinci vești bune pentru România care ne dovedesc, încă o dată, că țara noastră are un rol important în planurile Comisiei privind reformarea Uniunii Europene. Mai mult decât atât, România are șansa unică de a fi printre statele care vor conduce viitorii pași de integrare europeană.

INTER: Summitul UE de la Sibiu din 2019, o propunere care leagă ombilical România de viitorul UE
Una dintre cele cinci vești bune pentru România enunțate astăzi de președintele Juncker în plenul Parlamentului European este propunerea de a organiza un summit UE la Sibiu în data de 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Acest summit, care va avea loc chiar în timpul Președinției române a Consiliului UE, își propune să reflecteze și să ia decizii cu privire la viitorul Uniunii Europene. Este o mare oportunitate pentru România de vreme ce toți viitorii pași de reformare și integrare europeană vor fi legați de țara noastră și de numele orașului Sibiu. În plus față de această oportunitate, prin Președinția română a Consiliului, trebuie să aducem Uniunea Europeană mai aproape de România. Trebuie, totodată, să profităm de ocazie pentru a le explica și mai mult românilor ce înseamnă Uniunea Europeană și ce a însemnat aderarea noastră la UE. Am spus încă de acum două luni că este o mare greșeală decizia Guvernului PSD - ALDE de a organiza toate întâlnirile informale la nivel ministerial ale Consiliului UE în Palatul Parlamentului din București. România este mai mult decât Casa Poporului, este al șaptelea stat ca populație la nivelul UE și are orașe mari bine dezvoltate, cu o infrastructură hotelieră, administrativă și de transport aerian moderne și capabile să ofere toate condițiile pentru ca un astfel de eveniment internațional să se poată desfășura în cele mai bune condiții. De aceea, am propus Guvernului încă din iulie să organizeze reuniunile ministeriale în mai multe orașe din țară. De ce să nu avem reuniunea miniștrilor Apărării la Constanța, în apropierea bazei militare de la Kogălniceanu, unde să vorbim despre securitate în Europa, spre exemplu? De asemenea, de ce n-ar fi organizate reuniunile pe Educație într-un centru universitar cu tradiție și prestigiu, de ce nu, la Cluj-Napoca sau Timișoara, iar reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe la Iași, lângă granița cu Republica Moldova, unde să vorbim despre Vecinătatea estică și despre pericolele venite dinspre Federația Rusă?

INTER: Instrument pentru aderarea la zona euro și sprijin politic pentru aderarea la spațiul Schengen
Președintele Juncker a anunțat astăzi și lansarea unui instrument al Comisiei Europene care să sprijine tehnic statele ce nu sunt încă membre ale zonei euro, dar care trebuie să adere, așa cum este și cazul României. Va fi un instrument foarte util pentru țara noastră deoarece statele din zona euro vor continua să se integreze tot mai mult economic, iar riscul ar fi fost ca noi, care nu am adoptat încă moneda unică, să rămânem pe dinafară. Mesajul președintelui Juncker este unul clar: când vom face viitorii pași de integrare europeană, nu vom uita țările care nu sunt încă în zona euro. Același lucru l-am cerut și eu în februarie anul acesta, ca raportor al Grupului PPE asupra unui buget suplimentar al zonei euro. Am spus atunci că acest buget trebuie să fie deschis pentru toate statele membre ale UE, adică și pentru cele care nu sunt încă membre ale zonei euro, dar care au obligația de a adopta moneda unică. Acestea trebuie să primească drepturi complete de participare, să contribuie, să beneficieze financiar și să facă parte din guvernanța zonei euro pentru a fi pe deplin pregătite la momentul în care vor adopta moneda unică.
Dincolo de sprijinul tehnic pentru aderarea la zona euro, președintele Jean-Claude Juncker a făcut astăzi un alt serviciu României, dar și Bulgariei, și, de altfel, întregii Uniuni, cerând politicienilor europeni ca cele două state să fie primite în Schengen. Mesajul domniei sale a fost clar: dacă vrem ca UE să aibă granițe externe mai puternice, România și Bulgaria trebuie să fie primite în spațiul Schengen. Consider că este timpul ca și ceilalți lideri politici europeni să înțeleagă că locul țării noastre este în Schengen și că problemele de securitate nu vin în niciun caz dinspre granițele noastre, dar că noi putem contribui la soluționarea lor.

INTER: Ieșirea Marii Britanii din UE nu va reduce fondurile europene pentru România
Bugetul Uniunii Europene după ieșirea Marii Britanii va trebui să fie unul chiar mai mare decât înainte de Brexit - a fost unul dintre mesajele președintelui Comisiei Europene. Adevărul este că nu putem avea o Uniune Europeană solidă cu un buget mic, mai ales deoarece vedem că, la prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă, s-a adăugat în ultimii ani o altă prioritate care necesită alocări de resurse, mă refer la provocările de securitate.
Astfel spus, anunțul președintelui Juncker înseamnă că nivelul fondurilor europene structurale alocate României nu vor fi influențate direct de ieșirea Marii Britanii din UE, din moment ce nu vom vorbi de un buget redus, din contră, de unul mai mare. Totuși, pentru ca România să beneficieze de același nivel ridicat al fondurilor UE și după anul 2020 trebuie să convingă celelalte state membre că alocările pentru țara noastra sunt folosite eficient, iar singurul mod în care dovedești acest lucru este să ai o rată de absorbție aproape de 100% în cadrul financiar multianual actual, 2014 - 2020.

INTER: Respectarea statului de drept rămâne o obligație pentru România
Declarația președintelui Juncker privind statul de drept, despre care a spus că este obligatoriu pentru toate statele membre, și nu opțional, înseamnă o veste rea pentru toți politicienii din România care cred că pot controla justiția, dar o veste extraordinară pentru cetățenii cinstiți care vor domnia legii. Este simplu: nu te poți bucura de apartenența la Uniunea Europeană, de libera circulație, de fonduri nerambursabile de miliarde de euro, dar să încerci să controlezi justiția și instituțiile statului ca în epoca feudală.  Comisia nu va tolera nici cea mai mică abatere de la domnia legii - este poziția fermă transmisă astăzi de președintele Juncker.

Aș observa, ca o concluzie, că discursul de astăzi al președintelui Jean-Claude Juncker contrazice toate scenariile sumbre care prevedeau o Uniune în care țara noastră va fi la coadă sau pe dinafară. Mesajul este clar: nu există un grup de state predefinit, un nucleu de bază, România, ca și toate celelalte state membre, va avea șansa să participe la toți pașii de reformare și de integrare europeană. Mai mult decât atât, datorită faptului că vom deține președinția Consiliului în timpul ieșirii Marii Britanii din UE și că vom găzdui, iată, primul summit despre viitorul UE post-Brexit, România va avea o șansă unică de a fi printre statele care vor conduce viitorii pași de integrare europeană. Depinde doar de România, în special de Guvern și de celelalte autorități ale statului, dacă vom reuși să profităm de această șansă pe care îmi permit să spun că nu a mai avut-o niciodată țara noastră în istoria ei recentă.

Sursa: Ziare.com

Declarație politică de presă - Siegfried Mureșan: Propaganda PSD: Ministerul Turismului se laudă că România a obținut un loc de membru în Consiliul OMT, deși în 2012 am deținut funcția de prim-vicepreședinte, iar în 2013, pe cea de președinte

Deputatul european Siegfried Mureșan: 
„Ministerul Turismului a publicat zilele acestea un comunicat de presă care ar lua nota maximă la orice școală internațională de propagandă, de la Moscova, până la Phenian. Comunicatul ne prezintă, ca pe o reușită personală a ministrului Turismului, Mircea-Titus Dobre, că România are «șansa extraordinară de a lua parte la toate deciziile OMT-ului (Organizația Mondială a Turismului - n.m.)» pentru că am obținut un loc în Consiliul Executiv al OMT. Ce omite să ne spună Ministerul Turismului în acest comunicat de presă auto-propagandistic este că România mai degrabă decade din statutul pe care l-a avut în ultimii ani în cadrul acestei organizații mondiale. Acum a obținut doar unul dintre cele 33 de locuri din Consiliul Executiv al OMT în condițiile în care, în 2012, a deținut poziția de prim-vicepreședinte al Consiliului, iar, în 2013, a fost chiar președinte al Consiliului Executiv. Avem și în acest caz o evidentă încercare de a ascunde adevărul și de a prezenta drept o mare reușită un eșec al actualului Guvern în negocierile privind susținerea țării noastre în structurile de conducere ale acestui organism. Avem, totodată, și vădita intenție a ministrului Mircea-Titus Dobre de a folosi instituția pe care o conduce ca pe un instrument de promovare a propriei imagini ca și când ar fi un canal de propagandă proprietate personală, și nu o înaltă instituție publică a statului român. Citiți doar aceste fraze: «Delegația condusă de Ministrul Turismului, domnul Mircea Titus Dobre (...) reprezintă (...) interesele țării noastre (...)» sau «În urma eforturilor de promovare a obiectivelor fundamentale ale OMT întreprinse de Ministerul Turismului și de Ministerul Afacerilor Externe, România a obținut 22 de voturi în favoarea sa, mai mult de jumătate din numărul de voturi exprimate. Celelalte țări care au obținut un loc în organismul de conducere al OMT sunt Lituania - 27 de voturi, Grecia - 25 de voturi (...)». Ne lăudăm ce eforturi au făcut Ministerul Turismului și Ministerul Afacerilor Externe din România ca să obținem «mai mult de jumătate din numărul de voturi exprimate» pentru ca, apoi, să dăm exemple de țări care au luat mai multe voturi decât noi! Un ministru al Turismului competent ar trebui să lase propaganda personală la o parte și să se ocupe de promovarea turismului românesc. Un ministru al Turismului competent ar trebui să explice ce anume face instituția pe care o conduce pentru a opri declinul turismului românesc în condițiile în care România a coborât anul acesta două poziții în clasamentul global al competitivității turismului, ajungând pe locul 68 din 136 de țări, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial. Mai mult, potrivit datelor oficiale, în țara noastră au ajuns anul trecut de trei ori mai puțini turiști străini decât în Bulgaria, o țară de două ori mai mică decât România și cu o diversitate geografică inferioară. Ce trebuie să înțeleagă ministrul Dobre este că industria turismului nu se dezvoltă prin auto-propagandă, ci prin promovare și dezvoltare integrată, în care accentul este pus pe investiții în infrastructura de transport și în cea turistică, pe susținerea operatorilor privați și prin campanii de promovare inteligente. Investitorii din domeniul turismului au nevoie de un cadru predictibil și avantajos pentru a-și dezvolta afacerile și nu de heriupismul acesta fiscal și economic pe care-l practică Guvernul PSD - ALDE de la preluarea puterii și care va pune România și turismul românesc din nou pe marginea unei prăpastii în cazul unui noi crize economice.”.  

___________________________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                     

Paul Stencoane: +40 769 611 020.

miercuri, 13 septembrie 2017

Declarație politică de presă - Siegfried Mureșan: Președintele Comisiei Europene se gândește mai mult decât Guvernul PSD-ALDE la cum să pună întreaga Românie pe harta Uniunii Europene

Deputatul european Siegfried Mureșan:
„Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, astăzi, în discursul său din Parlamentul European privind Starea Uniunii Europene (UE), organizarea unui summit UE la Sibiu în 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie va părăsi, din păcate, Uniunea Europeană. Acest summit, care va avea loc chiar în timpul Președinției române a Consiliului, își propune să reflecteze și să ia decizii cu privire la viitorul Uniunii Europene. Este o mare oportunitate pentru România de vreme ce toți viitorii pași de integrare europeană vor fi legați de numele orașului Sibiu.

Prin Președinția română a Consiliului, programată în primul semestru al anului 2019, trebuie să aducem Uniunea Europeană mai aproape de România și să informăm românii cu privire la UE, trebuie să punem toată țara pe harta Uniunii. De aceea, am spus încă de la început că este o mare greșeală decizia Guvernului din luna iulie de a organiza toate întâlnirile informale la nivel ministerial ale Consiliului în Palatul Parlamentului. România este mai mult decât Casa Poporului, este al șaptelea stat ca populație la nivelul UE. De aceea, am propus Guvernului să organizeze reuniunile ministeriale în mai multe orașe din țară. De ce să nu avem reuniunea miniștrilor Apărării la Constanța, în apropiere de baza militară de la Kogălniceanu, unde să vorbim despre securitate în Europa, sau unde este mai potrivit să se desfășoare reuniunea miniștrilor Energiei dacă nu tot la Constanța, unde te gândești să construiești un terminal de gaz lichefiat? De asemenea, propun ca reuniunile pe Educație să fie organizate într-un centru universitar cu tradiție și prestigiu, de ce nu, la Cluj-Napoca sau Timișoara, iar reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe să se organizeze la Iași, lângă granița cu Republica Moldova, unde să vorbim despre Vecinătatea estică și pericolele venite dinspre Federația Rusă. Nu în ultimul rând, reuniunea miniștrilor Competitivității poate fi organizată cel mai bine la Cluj-Napoca, devenit un adevărat centru regional pentru tinerii inovatori. Propunerea președintelui Juncker este o idee excelentă și arată că președintele Comisiei Europene se gândește mai mult decât Guvernul României la cum să pună întreaga Românie pe harta Uniunii Europene în timpul Președinției române a Consiliului UE din anul 2019.”

___________________________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                     
Paul Stencoane: +40 769 611 020.


Declarație politică de presă - Siegfried Mureșan: Domnul Dragnea să ne spună câte plimbări cu elicopterul privat plătit „ca persoană fizică” din propriul buzunar a făcut anul acesta în numele Camerei Deputaților

Deputatul european Siegfried Mureșan:

„Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, spune că a plătit din propriul buzunar deplasarea cu un elicopter privat la Sărbătorile Naţionale de la Ţebea, județul Hunedoara, de weekendul trecut. Potrivit informațiilor din presă, zborurile ar fi costat aproximativ 5.000 de euro. Liviu Dragnea s-a deplasat la Țebea în calitate de președinte al Camerei Deputaților, dovadă și faptul că a depus și o coroană de flori în numele acestei instituții. De altfel, a și fost prezentat cu această calitate de crainicul evenimentului. Ce politician angajat al statului plătește 5.000 de euro ca să participe la un eveniment în numele instituției pe care o reprezintă, în condițiile în care această sumă reprezintă salariul domnului Dragnea pe o lună și jumătate? Să mai adaug faptul că, în urmă cu doar câteva zile, pe 4 septembrie a.c., așa cum relatează presa, domnul Dragnea a mai avut încă o deplasare tot cu un elicopter privat la Arad. Alte cel puțin 5.000 de euro. Asta ar însemna mai mult de 10.000 de euro în mai puțin de o săptămână numai pentru deplasarea cu elicopterul în țară! Ceva este putred în toată această situație. De aceea, îi cer public domnului Dragnea să ne spună câte astfel de «fapte bune», câte plimbări cu elicopterul privat plătit «ca persoană fizică» din propriul buzunar a făcut anul acesta în numele Camerei Deputaților, să prezinte documentele care să ateste veridicitatea declarațiilor sale, și anume că zborurile au fost achitate din propriul buzunar. Nu în ultimul rând, să ne explice dacă există o legătură între firma care deține acest elicopter cu care dumnealui bate țara în lung și în lat «din buzunarul propriu», Cobrex Trans, și celebra companie Tel Drum, așa cum arată unele investigații jurnalistice. Cetățenii au dreptul să știe toate condițiile în care un reprezentant al lor, în acest caz președinte al Camerei Deputaților, se deplasează în interes de serviciu în numele statului român. Dacă nu oferă toate aceste explicații, minciuna este dovedită fără urmă de îndoială, caz în care demisia domnului Dragnea de la conducerea Camerei Deputaților devine inevitabilă. Nu poți să conduci principalul organism de reprezentare democratică a unui popor și să minți cu atâta ușurință și evidență. Nu contest dreptul unui reprezentant al statului de a folosi mijloace de deplasare adecvate urgenței misiunii pe care o are, dar acest lucru trebuie să se justifice, să se facă în deplină transparență și fără vreo urmă de îndoială privind legalitatea lor.”.

___________________________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Paul Stencoane: +40 769 611 020;
Andrei Jujan: +40 766 369 485.                       

Intervenția mea în plenul Parlamentului European despre poziția Consiliului pe proiectul de buget al UE 2018