Prim-ministrul Greciei nu poate șantaja instituțiile europene

Postat la ora 15:17, miercuri, 4 februarie 2015
Ieri seară, în cadrul conferinței „Grecia după alegeri”, organizată la Bruxelles de Fundația „Martens Centre” și Fundația „Hanns Seidel”, am vorbit despre situația economică și politică din Grecia și despre impactul asupra Europei.
                

Iată principalele idei expuse de mine în conferință:

  • Victoria partidului de extermă stângă la alegerile generale din Grecia va avea consecințe politice semnificative asupra Europei; consecințele economice vor fi mici. Partidele socialiste europene se vor radicaliza pentru a evita o implozie similară cu cea a partidului socialist din Grecia PASOK - acesta a coborât în 5 ani de la 40% la 4%. Socialiștii europeni au început deja să-și asume victoria aceasta, prezentând-o ca fiind una a cursului anti-austeritate.
  • Consecințele economice nu vor fi, însă, la fel de semnificative. Circa 80% din datoria publică a Greciei este deținută de statele europene, de creditorii internaționali, și nu de actori privați. Evident, dacă vor fi incertitudini în privința Greciei, vor fi efecte asupra bursei de la Atena, dar nu asupra cursului euro sau asupra bureselor altor țări. Un argument în plus în acest sens este că piețele internaționale fac o distincție între Grecia, pe de o parte, și alte state care au fost vulnerabile - Irlanda, Portugalia, Spania sau Cipru - pe de altă parte.
  • Mai mult, zona euro s-a întărit în ultimii ani și este în poziția de a absorbi aceste șocuri mai bine decât ar fi făcut-o acum patru ani. Acesta a fost de altfel mesajul pe care a vrut să-l transmită și cancelarul Angela Merkel la începutul anului, când a spus ca zona euro ar supraviețui unei eventuale ieșiri a Greciei. Nu a vrut în niciun fel să sugereze ieșirea Greciei din zona euro, ci a vrut să spună că zona euro s-a întărit și ar putea face față unui astfel de șoc.
  • Prim-ministrul Alexis Tsipras are două opțiuni: fie respectă regulile Uniunii Europene și angajamentele țării, fie nu le respectă și atunci le încalcă unilateral. Dacă respectă regulile, va exista o înțelegere între el și creditorii Greciei. Din punct de vedere politic, însă, va fi o înfrângere pentru el fiindcă nu își va putea îndeplini promisiunile populiste din campanie. De aceea, în cazul unei înțelegeri între el și creditori în termenii apropiați partenerilor internaționali, Tsipras nu trebuie lăsat să prezinte asta ca pe un succes al său. Trebuie să fie clar: toate promisiunile lui utopice din campania electorală nu au fost îndeplinite. În plus, dacă va exista o astfel de înțelegere, va trebui să se angajeze să continue reformele pentru întărirea economiei statului elen.
  • Dacă prim-ministrul Tsipras încalcă regulile, pierderea încrederii creditorilor Greciei va fi de lungă durată. Un investitor care nu-și mai primește banii înapoi, va fi extrem de reticent în a investi din nou în Grecia. Prin urmare, pierderea de încredere este pe termen lung și cu efecte negative semnificative. În plus, problema nu se rezolvă prin tăierea datoriilor. Dacă Alexis Tsipras aplică tot rețetele economice ale trecutului care au dus Grecia în criză - un sector public uriaș, cheltuieli nesustenabile etc. - mai devreme sau mai târziu, se vor întoarce de unde au plecat, adică în criză.
  • Nu se poate negocia o scutire a datoriei, dar poate să existe încă o reeșalonare a plăților către creditori. S-au făcut patru reeșalonări ale datoriei în ultimii ani, deci nu ar fi ceva nou, ci ar fi ceva ce am fost dispuși să facem din nou.
  • Guvernul Greciei, la fel ca orice alt guvern al unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte regulile europene. Prin urmare, nu va avea un tratament diferențiat din partea instituțiilor europene față de alte guverne. Nu trebuie să existe o aplicare mai indulgentă a regulilor, ci trebuie să fie la fel de fermă ca pentru orice alt stat.
  • Recomand ca Tsipras să se abțină de la orice tentativă de a șantaja instituțiile europene fiindcă este într-o poziție slabă. Datoria este deținută de aceste state și trebuie găsită o soluție să fie plătită. Niciun alt prim-ministru din UE care a încercat să șantajeze instituțiile europene nu a avut succes.
  • Aștept de la prim-ministrul Greciei să nu întoarcă spatele Europei și să se uite spre est. Nu ar fi în interesul poporului grec un parteneriat strâns cu regimul actual din Federația Rusă. Diferența dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă este că Uniunea vrea o Grecie puternică, dezvoltată, modernă, pe propriile ei picioare, pe când Federația Rusă vrea ca statele pe care le sprijină să fie șantajabile și slabe, lucru pe care îl observăm în Ucraina și în Republica Moldova