INTERVIU Caleaeuropeană.ro - EXCLUSIV VIDEO INTERVIU la STRASBOURG. DEFICIT de INVESTIŢII de 800 de miliarde de euro în UE. România atrage anual doar 1 la sută din creditele de peste 70 de miliarde oferite de BEI. AVERTISMENTUL purtătorului de cuvânt al Popularilor Europeni, Siegfried Mureșan

Postat la ora 13:32, vineri, 13 martie 2015
Europarlamentarul PPE/ PMP Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European și vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a PE a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european din 9-13 martie 2015.



Robert Lupițu: Bună seara din clădirea Parlamentului European, aici are loc o sesiune plenară a legislativului european în perioada 9-12 martie. Alături de noi îl avem pe dl europarlamentar Siegfried Mureșan. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu acordat caleaeuropeana.ro
Siegfried Mureșan: Buna seara! Vă mulțumesc pentru vizita la Strasbourg.

R.L.: Ne face plăcere, astfel le putem arăta celor de acasă că europarlamentarii lucrează pentru interesul cetățenilor. Recent, dvs. ați introdus 37 de amendamente în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare cu privire la o redistribuție geografică a ceea ce înseamnă finanțările Bancii Europene de Investitii, atât la nivel intern, pentru statele membre, cât și pentru statele din vecinătatea estică a UE. Puteți să ne dați mai multe detalii? Ce beneficii poate aduce pentru România și pentru Republica Moldova?

„Din cele peste 70 de miliarde de euro, creditele anuale oferite de  BEI, România folosește doar 1(unu) la sută”

S.M.: BEI este banca Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că ea trebuie să finanțeze proiecte care sunt în concordanță cu prioritățile politice ale UE: investiții în infrastructură, în cercetare, dezvoltare, inovare, eficiență energetică șamd. Volumul total de credite pe care BEI îl acordă pe an este între 70 și 80 mld euro. În România, se finanțează proiecte de energie regenerabilă sau izolări termice de blocuri, deci proiecte mari de pe urma căror beneficiază și românii. Pentru România, bugetul anual alocat este de 500 milioane de euro, deci este puțin de 1%. Mi se pare puțin și cred că România poate găsi proiecte bune, viabile din punct de vedere economic, în linie cu prioritățile UE, care să fie finanțate de BEI într-un cuatum mai mare decât cel actual.  De aceea, am susținut, printre altele, introducerea unei distribuții geografice. Alegem cele mai bune proicte, proiectele trebuie să fie viabile din punct de vedere economic, pentru că altfel nu atrag investitori, însă trebuie avute în vedere și alte criterii precum gradul de dezvoltare al statelor membre, astfel încât să fie ajutate statele care au mai mare nevoie. România merită mai mult, avem proiecte bune, avem nevoie de proiecte de mai mult de 500 milioane. Este, totodată, nevoie ca antreprenorii să fie mai bine informați cu privire la aceste posibilități și de aici apelul meu la autoritățile române, la băncile centrale, să informeze clienții cu privire la aceste oportunități și aici BEI se poate implica prin bune practici- cum sunt informați aceștia în alte state și dacă putem prelua aceste idei și în România.
În ce privește R.Moldova, situația este simplă: BEI participă în aceste state (R.Moldova, Ucraina), însă vreau să își intensifice participarea tocmai în spiritul importanței pe care vecinătatea estică, o vecinătate estică stabilă și prosperă din punct de vedere economic o are pentru UE.

R.L.: Deci pentru BEI, economia Ucrainei rămâne o prioritate în cadrul Parteneriatului Estic?
S.M.: E greu să compari Ucraina cu Republica Moldova. E vorba de proiecte concrete și, în al doilea rând, de volumul total de finanțare externă de care Ucraina are nevoie e de așa natură încât este necesară participarea FMI, guvernul SUA. Și BEI trebuie să își intensifice efortul, dar banca singură nu poate asigura nevoile mari de finanțare ale Ucrainei.

„În momentul de față, nu trebuie să discuăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană”

Obiectivul nostru e ca R.Moldova, indiferent de ce se întâmplă în Parteneriatul Estic, să rămână cel mai performant stat din Parteneriatul Estic. Evident, drumul moldovei spre UE nu poate fi privit izolat față de restul evoluțiilor din regiune, dar eu vreau ca în continuare, R.Moldova să rămână statul cu angajamentul cel mai puternic, cel mai clar în ceea ce privește integrarea europeană. Și aici revin la întrebarea dvs., ce putem face noi. Acordul de Asociere semnat între Uniunea Europeană și R.Moldova este cea mai bună premiză pe care R.Moldova a avut-o vreodată de apropiere față de Europa. În momentul de față, nu trebuie să discutăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană, o idee pe care dacă o vom prezenta publicului conservator din vechile state membre ale UE, poate sătui de ultimele extinderi ale UE, un public care crede că UE trebuie să se consolideze, te lovești de această poziție. Opinia mea e că prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere și pregătirea Republicii Moldova, dacă pot spune așa, de Uniunea Europeană. Nu discutăm acum de integrare, ci facem reformele care să pregătească R.Moldova la nivel instituțional, economic. Dacă R.Moldova va fi pregătită peste 5 ani, peste 10 ani și rezistența din partea actorilor care acum privesc aderarea cu mai mult scepticism va fi mult redusă. Eu voi fi primul care va spune: Republica Moldova trebuie să fie membru al Uniunii Europene la momentul la care simțim că este pregătită.

Despre gazoductul Iași-Ungheni:

Este un pas important, și eu am fost preocupat în ultimele 6 luni, după ce i-am văzut pe prim-miniștrii Leancă și Ponta inaugurând un gazoduct prin care nu a curs gaz, acum proiectul este în folosință, vrea ca independența fiecărui stat european de gazul rusesc să fie cât mai mică.

Despre Uniunea Energetică:

Dacă ne uităm la o hartă comparativă a gazoductelor dinspre Rusia spre UE, dar și alte zone ale lumii, între 2005 și 2015 vom vedea că Federația Rusă a fost interesată să reducă dependența energetică de UE, ca și cumpărător de gaze: gazoducte construite spre Asia, răspunzând cererii în creștere. (…)Cred că uniunea energetică trebuie să pornească de la obiectivul de a asigura necesarul de energie pentru toți cetățenii Uniunii Europene, la un preț acceptabil, indiferent de statul în care se află. (…) Germania a luat decizia de a renunța la toate centralele nucleare pe care le are în următorul deceniu, însă întrebarea este: putem energia nucleară la costuri acceptabile pentru populație, pentru economie? Alternativele energiei regenerabile trebuie să fie la prețuri acceptabile și să avem tehnologia în următorul deceniu. Sunt sceptic în acest sens și atunci, ca cetățean german nu te ajută cu nimic dacă stii că se închide centrala ta nucleară dacă există una în Franța, la 200 km distanță. Opinia mea este că energia nucleară trebuie să rămână pe termen mediu, termen predictibil o sursă de energie în Uniunea Europeană.

Despre BCE și măsurile de relaxare fiscală. Ar fi avut acestea loc fără încercarea Greciei de a-și renegocia datoriile și schimbările guvernamentale din țara elenă?

Opinia mea este categoric da. BCE cunoaște foarte bine efectul pe care politica de stat monetară îl are asupra economiei reale din zona euro și măsurile de politică monetară luate în ultimii ani nu au fost transmise în totalitate în economia reala Adică deși nivelul dobânzilor este mic, deși există lichidități pe piață, întreprinderile, persoanele fizice nu au, în momentul de față, acces la finanțări la preț redus la o dobândă acceptabilă în toate colțurile Uniunii Europene. O parte din măsurile luate pentru a îmbunătăți situația este proiectul care se numește Uniunea Bancară, proiect ce vizează întârirea băncilor din toate statele participante din UE. Obiectivul este ca, dacă ești antreprenor și ai o idee bună de afacere să poți obține credit de la o bancă la același preț sau preț comparabil cu orice stat al UE.
Economia reală nu a avut acces la finanțare la preț corect, bun în interiorul zonei euro. Măsurile luate până acum de BCE au fost insuficiente și de aceea au fost luate aceste măsuri de relaxare cantitativă. Eu sunt convins că această măsură ar fi fost luată și dacă situația dintre zona euro și Grecia nu ar fi escaladat de-a lungul ultimelor săptămâni. Era nevoie de o astfel de măsură în zona euro
În ceea ce privește Grecia, guvernul anterior de centru dreapta, indiscutabil, a stabilizat țara în ultimii doi ani jumătate, de când au câștigat alegerile. Grecia s-a reîntors anul acesta pe creștere economică și a fost pe drumul cel bun. Evident, nu tot ce s-a făcut a fost corect, dar țara a fost pe drumul cel bun. Riscurile au început să apară odată cu instabilitatea politică. la sfârșitul anului trecut, acești oameni iresponsabili de extremă stângă, comuniști, au vrut să destabilizeze Grecia politic pentru a acapara puterea, simțind că poporul este obosit după 5-6 ani de criză și este vulnerabil, în sensul în care crede în soluții miraculoase.
Este obosit în sensul în care crede în soluţii miraculoase pentru criza ultimilor ani, însă ea nu există. Singura modalitate pentru a preveni ca Grecia să nu mai fie lovită de o criză, pentru a susţine întărirea economiei Greciei trebuie să tratezi exact cauzele economice: datorie publică prea mare, trebuie redus nivelul datoriei, economia nu este foarte competitivă şi este nevoie de reforme, recâştigarea încrederii investitorilor, reforma sistemului bancar.
Doar aşa se generază creştere economică sustenabilă şi locuri de muncă. (…) Rezolvarea crizei în Grecia a durat mai mult decât ne-am fi dorit, dar la acel moment nu exista o soluţie mai bună. După şase ani de criză, oamenii vor să vadă luminiţa de la capătul tunelului. Tot ce le-a promis guvernul actual este utopic (…) Grecia nu îşi permite asta. Comuniştii aplică acum exact măsurile care au dus la începerea crizei. (…) De-a lungul crizei europene, popoarele au ajutat Grecia, sunt bani publici europeni de la contribuabilul german, francez, italian, austriac, olandez şamd care au făcut posibilă supravieţuirea Greciei , deci UE nu vrea să facă rău Greciei în niciun fel, ci dimpotrivă, o va ajuta în continuare, dar şi Grecia trebuie să îşi îndeplinească angajamentele.

Deficit de investiţii de 800 miliarde euro în UE

Fondul European de Investiţii îşi propune să închidă deficitul de investiţii pe care îl avem în UE. Datorită lipsei proiectelor atractive, disfuncţionalităţilor din sistemul bancar de pe pieţele financiare pe piaţa europeană, în momentul de faţă există un deficit de investiţii la nivelul UE de aprox 800 miliarde euro.(…) Atunci, Comisia Europeană a venit cu acest plan de investiţii care îşi propune să garanteze investiţii private cu fonduri venite din bugetul UE. Aici, prioritatea trebuie să fie identificarea proiectelor care sunt realmente prioritare, care aduc valoare adăugată pentru România. Guvernul trebuie să identifice care sunt cu adevărat priorităţile, iar în al doilea rând, trebuie să vadă dacă aceste priorităţi sunt viabile din punct de vedere economic. Într-un dialog pe care l-am avut în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, cu vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care este responsabil de acest proiect întrebările mele au mers în direcţia <cum pot autorităţile locale, naţionale să se implice cu bani de la bugetul de stat, chiar cu fonduri europene pentru a face aceste proiecte viabile din punct de vedere economic şi atractive pentru sectorul privat>. Răspunsul comisarului a fost că evident, o pot face, inclusiv cu fonduri europene sau cu fonduri de coeziune. Dacă vrem să construim o autostradă şi să o finanţăm, între un investitor privat şi garanţia oferită de acest fond european de investiţii şi este totuşi încă insuficient pentru investitor ca proiectul să devină viabil, atunci Guvernul, autorităţile locale şi regionale trebuie să vadă cum pot compensa diferenţa, suma necesară pentru ca proiectul să devină atractiv şi raţional din punct de vedere economic pentru sectorul privat.
Nu va exista o distribuţie geografică la acest Fond, astfel încât nu va fi o sumă garantată, deci România va atrage cu atât mai mulţi bani cu cât proiectele pe care le propunem sunt bune.

Protestul adresat autorităților italiene privind discriminarea românilor, fără răspuns încă

„Scrisoarea a fost trimisă acum două săptămâni, încă nu am primit un răspuns dar nu le reproşez încă autorităţilor italiene faptul că nu au răspuns. Ideea este că atunci când se întâmplă aşa ceva, trebuie să vezi care este măsura cu adevărat eficientă şi duce la rezultate. La începutul săptămânii am văzut colegi de la socialişti din România apelând la preşedintele PE să îl sancţioneze pe acest europarlamentar (…) însă trebuie ştiut că preşedintele PE nu are niciun rol, nicio competenţă în a sancţiona, avertiza un membru al PE pentru declaraţii politice făcute în afara Parlamentului European. Dacă aceste declaraţii ar fi fost făcute în plen, atunci preşedintele PE l-ar fi putut sancţiona. Dacă vrei să existe un efect real, atunci trebuie să verifici cine şi ce competenţe are şi, în acest sens, eu m-am adresat guvernului italian şi aştept un răspuns de acolo, în cadrul legislativ din Italia. E inacceptabil pentru mine ca un om politic extremist să încerce să stigmatizeze românii datorită unui caz unic. Sunt atât de mulţi români care muncesc cinstit, corect, de multe ori în condiţii grele în multe state europene, inclusiv în Italia”.

N.R. Europarlamentarul român Siegfried Mureşan a cerut autorităţilor italiene să-l sancţioneze pe eurodeputatul Gianluca Buonanno, după ce acesta a făcut o serie de afirmaţii jignitoare la adresa românilor care muncesc în Italia. Europarlamentarul i-a trimis o scrisoare şefei Departamentului pentru Oportunităţi Egale, din cadrul guvernului italian, Ermenegilda Siniscalchi, în care i-a spus că declaraţiile oficialului italian sunt inacceptabile şi că ar trebui să fie sancţionat în justiţie.

N.R. În cursul zilei de vineri, 13 martie 2015, eurodeputatul român a primit răspuns al autorităților italiene care l-au asigurat că se vor folosi de toate mijloacele pentru ca deputatul european Gianluca Buonanno să fie sancționat pentru declarațiile sale. Mai multe aici.

Despre viitorul Uniunii Europene şi implicarea tinerilor:

Mi-aş dori să avem tineri români care să fie mai buni europeni decât sunt, să spunem, în momentul de faţă chiar unii din reprezentanţii noştri în instituţiile europene. Vreau ca tinerii români să înţeleagă că în momentul de faţă poţi călători liber, studia unde vrei, poţi lucra unde vrei fără niciun fel de restricţii în Uniunea Europeană, la fel ca orice alt cetăţean UE. Deci să simţim că suntem parte a acestui proiect (…) şi să renunţăm la complexul acesta că sunetm cetăţeni europeni de categoria a II-a. (…) Vreau ca tinerii din Românai să ajungă la acest nivel al firescului.

După 15 ani de victorii în alegerile europarlamentare, PPE trebuie să arate că a meritat această încredere

PPE a câştigat toate alegerile europarlamentare din Europa, începând cu 1999, de aceea a avut şi preşedinte în Comisia Europeană în ultimii zece ani, iar familia noastră a condus Uniunea Europeană de- a lungul crizei economice cât am putut noi de bine. La alegerile europarlamentare de anul trecut, am fost asaltaţi din toate direcţiile, de către socialişti, de către liberali, populişti, sceptici, naţionalişti şamd. Adevărul este că oamenii au continuat să îşi pună încrederea în noi şi am câştigat acele alegeri, de aceea, din nou, atât preşedintele Comisiei Europene, cât şi preşedintele Consiliului European sunt reprezentanţi ai familiei noastre politice. Anul acesta, PPE trebuie să dovedească că a meritat această încredere, trebuie să dovedim că avem răspunsuri la grijile oamenilor (…) Oamenii ne-au acordat încrederea nouă pentru că ştiu că avem răspunsuri la problemele economice, dar şi că dacă se întâmplă ceva neprevăzut, noi suntem cei mai în măsură, datorită experienţei, să gestionăm aceste situaţii neaşteptate – Ucraina este doar un exemplu în acest sens.

Mesajul eurodeputatului pentru cititorii CaleaEuropeana.ro:

De multe ori mă gândesc la cititorii CaleaEuropeana.ro, în sensul că lucrurile pe care le facem în Parlament aici, sunt specifice. Eu, în PE, sunt membru în Comisia pentru Bugete şi în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare şi de multe ori, când în Parlament se discută câte o temă specifică cu mutle detalii tehnice, care prespune deja o cunoasştee a fenomenului european li a deciziilor care se iau aici, mă gândesc cum să aducem asta în atenţia cititorilor interesaţi de România. CaleaEuropeana.ro este de multe ori mijlocul cel mai la îndemână, fiind un site interesat să promoveze subiectele de interes real şi ştii că cititorii constanţi care revin pe pagină sunt interesaţi şi au un anumit nivel de înţelegere şi pot aborda chiar teme mai dificile, de accea e mereu o plăcere să interacţionez cu voi.

Interviul a fost realizat în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, 9-12 martie 2015.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India. Totodată, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European și prim-vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară
.