Răspunsurile președintelui BCE, Mario Draghi, la întrebările mele privind măsurile de relaxare fiscală

Postat la ora 12:47, marți, 24 martie 2015
Am participat ieri la o dezbatere cu preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, în cadrul Dialogului Monetar ţinut în Comisia pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European.

Preşedintele Draghi a prezentat detaliile recentei măsuri de relaxare cantitativă, o măsură neconvenţională de politică monetară introdusă pentru a ajuta zona euro să revină la creştere economică. 

Prin programul de relaxare cantitativă, lansat în 9 martie, BCE a luat decizia să emită monedă în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, cu care să cumpere obligaţiuni ale guvernelor europene şi bonduri în fonduri de investiţii pe termen lung, până în septembrie 2016 sau până când rata inflaţiei va reveni la 2% - ţinta BCE. Scopul este să  aducem inflaţia la cotele dorite şi să relansăm economiile europene. Mai multă lichiditate în piaţă va induce băncile să ieftinească creditele pentru companii şi populaţie, creând condiţii mai bune pentru investiţii.

I-am adresat câteva întrebări în legătură cu decizia de a introduce măsura şi potenţialele efecte ale ei, pentru a putea fi mai bine informaţi despre condiţiile economice pe termen mediu din zona euro. 

În primul rând, am vrut să aflu dacă preşedintele Draghi consideră că există un risc de a intra iarăşi într-o așa-zisă bulă speculativă pe piaţa de obligaţiuni. La sfârșitul anului trecut, domnia sa încă era de părere că acest risc nu există. Preşedintele Draghi a reconfirmat că nu crede că există probleme de lipsă de lichiditate pe piaţa de obligaţiuni de stat şi crede într-o implementare lină a măsurii. 

Ţinând cont de faptul că măsurile de relaxare cantitativă sunt de multe ori mai eficiente în condiţii de criză financiară, pe care zona euro le-a depăşit, l-am întrebat şi dacă nu cumva crede că programul trebuia să înceapă mai devreme şi dacă aranjamentele instituţionale la nivel de guvernanţă economică europeană l-au împiedicat să o facă.

Răspunsul preşedintelui Draghi a fost foarte bun pentru a ne explica mai bine raţionamentul care a stat la baza deciziei BCE de a lansa programul de abia acum. Aşa cum anunţa încă din aprilie 2014, BCE a decis să ia măsura aceasta ca urmare a îndeplinirii a trei condiţii la nivelul economiilor europene, nu neapărat din cauza dificultăţilor de guvernanţă economică la nivel european:

  • înăsprirea condiţiilor pe pieţele financiare de obligaţiuni la termen scurt;
  • dificultăţi în canalele de creditare bancară, care împiedicau şi canalele de transmitere a politicii monetare să funcţioneze corect;
  • înrăutăţirea proiecţiilor de inflaţie pe termen mediu.
BCE a încercat să contracareze în mod decisiv primele două probleme de mai sus încă din 2014 prin măsuri neconvenţionale de uşurare a creditării, care au şi început să dea roade. Totuşi, dat fiind că previziunile pentru inflaţie se înrăutăţiseră şi începuserăm să simţim pericolul deflaţiei, BCE a luat hotărârea să facă tot ce îi stă în putinţă pentru readucerea inflaţiei la cotele ţintite şi pentru a da un imbold şi mai puternic creşterii economice.  

Ultima întrebare a fost dacă BCE are în vedere continuarea măsurii de relaxare cantitativă și după septembrie 2016 dacă evoluția inflației nu va fi aproape de ținta de 2%. Președintele Draghi mi-a confirmat că măsura va continua dacă inflația, în evoluția sa, nu va corespunde obiectivului stabilit de BCE. În acelaşi timp, Preşedintele Draghi ne-a asigurat, în timpul discursului său, şi că proiecţiile BCE sunt ca inflaţia să revină aproape de ţinta de 2% în 2016, ceea ce sperăm că va face ca politicile monetare ale băncii să revină la normalitate.