INTERVIU „Bursa” - „Şomajul românilor tineri, în topul european”

Postat la ora 12:24, marți, 26 mai 2015
Reporter: Educaţia şi sănătatea din România sunt considerate vulnerabilităţi ale securităţii ţării. Care credeţi că sunt paşii prin care putem să salvăm aceste două domenii?
Siegfried Mureşan: Este necesar să adaptăm sistemul de educaţie la nevoile angajatorilor, iar şcolile să colaboreze cât mai strâns cu antreprenorii, cu sectorul privat. Pe de altă parte, este obligaţia noastră, a oamenilor politici şi a sectorului public, să punem la dispoziţie cadrul legal, să creăm acele condiţii astfel încât sectorul privat să se poată dezvolta, să poată investi şi să creăm o economie serioasă, competitivă. Trebuie, de asemenea, să creăm cadrul legal prin care companiile să fie stimulate să se implice în educaţia tinerilor.
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, avem nevoie de o legislaţie modernă, care să pună accent pe nevoile cetăţeanului. La fel de esenţiale sunt investiţiile în infrastructura medicală, în pregătirea cadrelor medicale şi în cercetare şi inovare. Capacităţile sistemului de sănătate trebuie reformate, ca să asigure servicii medicale eficiente şi sustenabile.
Uniunea Europeană pune la dispoziţia României fonduri europene pentru aceste domenii. Priorităţile noastre de până acum, pe hârtie, sunt cele corecte, dar trebuie să şi atragem aceşti bani.

Reporter: Care sunt modalităţile prin care putem scădea şomajul în rândul tinerilor?
Siegfried Mureşan: Este o întrebare foarte importantă, fiindcă rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din România este printre cele mai mari din Europa. Suntem pe locul opt, cu peste 24% şomeri - din tinerii sub 25 de ani . Adică unul din 4 tineri români în căutarea unui loc de muncă este şomer. Trebuie să fie o prioritate pentru noi să oferim oportunităţi viabile de viitor pentru generaţia tânără.
Problema şomajului în rândul tinerilor este una structurală şi trebuie rezolvată în mod sistemic. În primul rând, de prea multe ori constatăm o neconcordanţă între educaţia tinerilor şi nevoile reale de pe piaţa forţei de muncă. Este necesar să adaptăm sistemul de educaţie la nevoile angajatorilor. Acest lucru ar trebui să înceapă încă din timpul liceului şi de aceea sunt un susţinător al învăţământului dual, care să faciliteze inserţia tinerilor pe piaţa muncii.
Consolidarea învăţământului profesional şi vocaţional este una dintre soluţii, dar nu e suficient. Avem nevoie de parteneriate între instituţiile educaţionale şi patronate sau sindicate în fiecare regiune sau judeţ, astfel încât tinerii din zona respectivă să fie pregătiţi conform necesarului de forţă de muncă din regiune. O altă soluţie este mobilitatea profesională. Aici nu mă refer doar la mobilitatea la nivelul întregii Uniunii Europene, ci şi la cea în fiecare stat în parte. Eu am propus Guvernului un program de stagii pentru tinerii antreprenori, astfel încât aceştia să poată efectua un stagiu pe lângă un antreprenor de succes timp de 3 sau 6 luni şi să înveţe lucrurile necesare pentru ca afacerea lor să aibă succes. Executivul nu a dat curs acestei iniţiative - deşi nu ar fi pus presiune pe bugetul public -, considerând că măsurile pe care le întreprinde sunt suficiente în acest moment.
Trebuie să identificăm cât mai devreme care sunt abilităţile reale ale copiilor şi să îi îndrumăm spre acele meserii pe care le vor face bine. Doar aşa pot fi productivi şi fericiţi în timpul vieţii active.
În România, avem o serie de măsuri de finanţare la care tinerii pot apela pentru a fi ajutaţi să-şi găseas¬că un loc de muncă, măsuri ce au fost integrate de curând în programul Garanţia pentru Tineret. Chiar am publicat recent pe site-ul meu un mic ghid despre cum pot beneficia tinerii de consiliere pentru angajare. Primul pas pe care trebuie să-l facă este să se înscrie la agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, pentru a fi înregistraţi în baza de date, de unde pot fi selectaţi de angajatori. Pot primi sprijin financiar pentru efectuarea unui stagiu, pentru ucenicie, pentru lansarea unei afaceri sau dacă se mută dintr-un judeţ în altul. În plus, tinerii trebuie să fie mobili, să se mute în acele regiuni ale ţării în care sunt locuri de muncă vacante.
Până acum, stimulentele acordate de autorităţi pentru cei care angajează tineri au fost limitate şi nu au produs efectele aşteptate. Aşteptăm de mult timp lansarea liniilor de finanţare din cadrul Programului Operaţional Capital Uman, dedicate programului Garanţia pentru Tineret, pentru ca sumele disponibile ca stimulente pentru cei care angajează tineri să crească şi să fie mai atractive.
Trebuie să privim însă şi spre dezvoltarea unei veritabile culturi antreprenoriale în rândul tinerilor pentru că întreprinzătorii sunt cei care generează locuri de muncă într-o economie de piaţă, nu statul. Încurajarea tinerilor care vor să îşi pornească o afacere este una dintre metodele prin care putem contribui la reducerea şomajului.

Reporter: Cum putem să împiedicăm migraţia "creierelor" din România?
Siegfried Mureşan: Absorbţia fondurilor europene pentru susţinerea antreprenorilor este esenţială în perioada următoare. Astfel, Româ¬nia va deveni mai atractivă şi pentru românii care se gândesc să plece în altă ţară pentru un trai mai decent.
Trebuie să creăm condiţiile de lucru propice în ţara noastră, pentru că un român care munceşte trei ani în Franţa sau Italia, dacă vede că are condiţiile propice în ţară, probabilitatea să se întoarcă este mult mai mare.
Dacă ai posibilitatea să munceşti în aceleaşi condiţii şi munca să-ţi fie recompensată asemănător şi în ţară, şi în străinătate, preferi să fii acasă, mai aproape de familie, de prieteni.

Reporter: Cum poate fi reformată piaţa muncii din România?
Siegfried Mureşan: Recent am lansat un studiu împreună cu un cercetător de la Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens” din Bruxelles, în care analizăm exact acestă temă - nevoia de reformare a pieţelor de muncă din câteva ţări ale Uniunii Europene.
România a fost unul dintre studiile de caz în care am realizat o analiză a punctelor forte şi a slăbiciunilor pieţei muncii. În cazul nostru, trebuie să facem mobilitatea internă să funcţioneze cu adevărat, trebuie să reducem discrepanţele dintre zonele urbane - unde se găsesc toate locurile de muncă - şi cele rurale, care sunt dependente de activităţile agricole.
Piaţa forţei de muncă din Româ¬nia ar trebui flexibilizată, la fel ca în alte ţări ale UE. Dacă ne uităm la Olanda, acolo contractele de muncă part-time sunt uşor de folosit de angajatori, şi, în acelaşi timp, securitatea socială, ajutorul de şomaj şi pensiile sunt asigurate. Prin urmare, eu cred într-un mix mai bun de politici ale pieţei muncii, care să susţină flexibilitatea în încheierea de contracte de muncă pentru angajatori şi angajaţi, dar şi într-un sistem de taxare a muncii şi beneficii sociale mai bine gândite.
Consolidarea capacităţii administrative este un factor-cheie pentru îndeplinirea acestor obiective. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă trebuie să devină o instituţie modernă, care să ofere consiliere şi pachete personalizate tinerilor şomeri. Ar fi util un schimb de bune practici între ţările europene în ceea ce priveşte combaterea şomajului în rândul tinerilor. Trebuie să vedem ce func¬ţionează în ţările în care şomajul este foarte mic şi ce poate fi preluat şi aplicat, eventual într-o formă adaptată.

Reporter: Cum apreciaţi actualul sistem al ajutoarelor sociale din România, comparativ cu UE?
Siegfried Mureşan: Ajutoarele de şomaj din România sunt mai scăzute faţă de foarte multe state ale Uniunii Europene. Spre exemplu, Danemarca, dar şi alte state pot acorda până la 1.900 de euro beneficii. Desigur, această diferenţă mare între ajutoarele de şomaj din cadrul Uniunii Europene se datorează şi standardelor diferite de viaţă, nivelului de dezvoltare diferit între statele membre, dar şi tradiţiei mai multor ţări din vestul Europei de a avea sindicate bine organizate, care au contribuit la conturarea unor scheme de ajutor de şomaj mai generoase.
Faptul că România are un sistem de ajutoare sociale mai puţin generos nu cred că este ceva negativ, având în vedere nivelul nostru de dezvoltare. Ajutorul social nu trebuie să fie un înlocuitor pentru un loc de muncă, ci trebuie gândit pentru cei care au într-adevăr nevoie, care nu îşi pot asigura existenţa.
Oamenii trebuie să fie încurajaţi să muncească şi de aceea prefer un sistem care să nu ofere beneficii băneşti foarte mari, dar care este eficient şi stimulează şomerii să găsească soluţii pentru a se angaja şi aici ne putem referi la consiliere în carieră, reconversie profesională sau recalificăre spre domenii cu cerere mai mare pe piaţă.

Reporter: Cum poate fi încurajat antreprenoriatul în rândul tinerilor? Dar al celor în vârstă, care nu mai au un loc de muncă?
Siegfried Mureşan: Primul pas în a încuraja antreprenoriatul, atât în rândul tinerilor, cât şi a persoanelor mai în vârstă, este facilitarea accesului la informaţie. Lipsa de informare este principalul obstacol de care un antreprenor român de orice vârstă se loveşte când începe o afacere. Prin asta mă refer atât la cunoaşterea normelor şi procedurilor administrative care trebuie îndeplinite pentru a pune bazele unei afaceri, cât şi la informaţii privind fonduri de investiţie la care pot apela cetăţenii şi perioada în care se pot depune solicitări de finanţare. În România, gradul de absorbţie a fondurilor europene este scăzut în comparaţie cu alte state membre, iar acest lucru se întâmplă în mare parte din cauza piedicilor birocratice şi a lipsei de informaţie a cetăţenilor.
În 2014, Guvernul României, prin Departamentul pentru IMM-uri, a implementat cu oarecare succes mai multe programe de încurajare a antreprenoriatului, dar, din păcate, nu au fost încă lansate pentru 2015 şi nici nu s-a transmis o dată concretă când vor fi lansate, pentru ca aceia care doresc să depună solicitări să-şi pregătească dosarele din timp. Am primit asigurări că vor fi demarate în curând, dar iată că suntem aproape de jumătatea anului şi ele nu sunt accesibile. Este încă o dovadă a incapacităţii guvernului de a gestiona programele finanţate din fonduri europene.

Reporter: Cum facem ca mobilitatea forţei de muncă să funcţioneze cu adevărat, atât la nivelul întregii Uniunii Europene, cât şi în fiecare stat în parte?
Siegfried Mureşan: Aş dori să menţionez două aspecte importante, care pot duce la o funcţionalitate reală a mobilităţii forţei de muncă - recunoaşterea diplomelor de studiu la nivelul Uniunii Europene şi ridicarea restricţiilor de muncă în orice stat membru.
În momentul de faţă, faptul că este nevoie de echivalarea diplomelor de studiu în unele domenii, pentru ca ele să fie recunoscute într-o altă ţară decât cea de provenineţă este un obstacol costisitor pentru majoritatea cetăţenilor care îşi doresc o experienţă de muncă internaţională. Bineînţeles, trebuie să se înceapă, în mod logic, de la echivalarea calităţii educaţiei primite în şcolile din statele UE, ceea ce presupune o serie de reforme în educaţie, care se vor desfăşura pe termen lung.
În privinţa ridicării restricţiilor de muncă, acest lucru se petrece deja, treptat, în toate ţările membre. În momentul de faţă, Croaţia este singurul stat membru care impune restricţii şi care are restricţii în cadrul UE în privinţa mobilităţii forţei de muncă.
Există deja multe programe de succes care facilitează mobilitatea şi pentru cei care doresc să studieze, şi pentru cei care doresc să muncească în alte ţări. Erasmus pentru studenţi, poate cel mai cunoscut dintre ele, durează între 3 şi 12 luni şi constituie o parte integrantă a studiilor la universitatea sau la instituţia de învăţământ superior la care este înscris studentul.
Erasmus pentru antreprenori este, de asemenea, un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă, care conduc mici companii în alte ţări din Uniunea Europeană.

Reporter: Activitatea febrilă a DNA şi DIICOT din ultima perioadă a arătat cetăţenilor că România este cuprinsă de flagelul corupţiei. Ce şanse avem pentru curăţarea acestui sistem?
Siegfried Mureşan: Instituţiile statului trebuie să fie independente şi să îşi îndeplinească misiunea. Legea trebuie să fie egală pentru toţi. Asta aşteaptă, pe bună dreptate, oamenii. Trebuie să ne asigurăm că progresul înregistrat în ultimii ani este ireversibil, că politicienii tentaţi să folosească instituţiile statului după bunul lor plac nu o mai pot face. Spun asta pentru că, într-o ţară dominată de corupţie, victimele sunt întotdeauna oamenii cinstiţi, cei care muncesc.
Eu vreau ca România să fie o ţară în care domneşte legea, în care ştii că, dacă ai încălcat legea, vei fi pedepsit, dar totodată, ştii că, dacă nu ai încălcat-o, nimic rău nu ţi se poate întâmpla, că nu va exista niciun abuz împotriva ta.
Instituţiile îşi fac treaba tot mai bine. Cred că avem acum, cu ajutorul Uniunii Europene, cea mai bună şansă de a face statul să lucreze în folosul oamenilor.

Reporter: Care credeţi că este modalitatea optimă pentru creşterea investiţiilor publice şi private, în condiţiile în care acestea au scăzut semnificativ în ultimii ani?
Siegfried Mureşan: Sporirea competitivităţii. Trebuie să îmbunătăţim infrastructura, să investim în cercetare, dezvoltare, inovare. Şi trebuie ca politicile economice şi fiscale să fie predictibile, iar statul de drept să funcţioneze. Domnia legii este esenţială pentru a fi o ţară atractivă pentru investitori.
În plus, trebuie îmbunătăţită capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, care sunt de mare ajutor în creşterea investiţiilor publice şi private. De asemenea, la nivel naţional, o economie liberă cu taxe mici va motiva întotdeauna comerţul şi înfiinţarea de noi întreprinderi.
Un aspect foarte important este că aceste investiţii trebuie corelate cu nivelul dezvoltării regionale, pe baza unor date concrete, din care aflăm care sunt sectoarele mai puţin dezvoltate în fiecare zonă. În Româ¬nia, gradul de dezvoltare este departe de a fi omogen, în mod special, există discrepanţe foarte mari între zona urbană şi zona rurală. O analiză aprofundată a nevoilor la nivel regional şi o facilitare a investiţiilor bazată pe această analiză sunt măsuri esenţiale pentru România.

Reporter: Cum credeţi că poate România să atragă cât mai mulţi bani din Fondul European pentru Investiţii Strategice?
Siegfried Mureşan: Ca să beneficiem cât mai mult la nivel naţional de Fondul European pentru Investiţii Strategice, trebuie să avem proiecte viabile, atractive pentru investitori şi de impact, care să ajute cu adevărat economia. În acelaşi timp, prioritizarea mai bună a investiţiilor publice şi crearea unui cadru mai prietenos pentru implementarea investiţiilor sunt esenţiale.
Dacă ne uităm la lista iniţială de ordinul sutelor de proiecte pe care Guvernul României a transmis-o Comisiei Europene anul trecut, observăm că, deşi există o foarte mare nevoie de investiţii în general în infrastructură, avem probleme să le prioritizăm şi nu ne coordonăm bine la nivel naţional şi teritorial pentru aceasta. Aici mă refer şi la nevoia de a gândi dezvoltarea economică a României într-un mod mai orientat spre viitor. Trebuie să propunem proiecte care să atragă investitori privaţi şi care să fie productive pentru economie.
Multe dintre proiectele propuse în lista iniţială vor avea dificultăţi să concureze cu proiecte de tipul celor propuse în alte state membre. De aceea, recomand Guvernului României să propună proiecte cu un raţionament mai bun economic şi social, pentru că, prin acest fond, vor fi finanţate proiecte cu risc mai mare, dar şi cu potenţial mai mare de generare a câştigurilor.
Apoi, România trebuie să lucreze în continuare şi la îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional pentru facilitarea dezvoltării şi implementării proiectelor din acest fond european. Nu numai Guvernul sau autorităţile publice regionale sau locale trebuie să propună proiecte, ci şi sectorul privat.
Este şansa întreprinderilor private să propună proiecte îndrăzneţe, cu viziune pe termen lung, care să contribuie la crearea de locuri de muncă. Informarea potenţialilor beneficiari este, deci, crucială în perioada următoare, aceştia trebuie ajutaţi pentru a veni cu propuneri de succes.
În acelaşi timp, trebuie să îmbunătăţim şi chestiuni punctuale, ca de exemplu reglementarea pentru dezvoltarea de parteneriate public-private într-un mod care să nu fie în detrimentul plătitorilor de taxe.

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai importante iniţiative care vă aparţin, din Parlamentul European?
Siegfried Mureşan: A contat mult pentru mine că primul meu raport votat în septembrie în Parlamentul European a dus la alocarea a 3,57 de milioane de euro pentru persoanele disponibilizate de la Combinatul Mechel Câmpia Turzii.
Foarte important a fost, însă, şi al doilea raport al meu, din decembrie, în urma căruia Parlamentul European a votat mobilizarea în avans a 50 de milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru regiunile europene afectate de catastrofe naturale.
Dintre iniţiativele mele mai recente, mai vreau să menţionez că legislativul european a aprobat toate cele 37 de amendamente pe care le-am depus la raportul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi care prevedeau, printre altele, o distribuţie geografică mai echitabilă a finanţărilor BEI, pentru ca ţări precum România să aibă mai multe şanse de finanţare din partea instituţiei financiare.
De asemenea, la începutul lunii, am fost numit raportor al Parlamentului European pe propunerea de mobilizare a 8,5 milioane de euro, tot din Fondul de Solidaritate al UE, pentru compensarea efectelor inundaţiilor de anul trecut din România. Obiectivul meu este ca raportul să fie aprobat cât mai rapid, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei.

Reporter: Care credeţi că este şansa dreptei în politica românească?
Siegfried Mureşan: Să vină cu oameni politici credibili şi bine pregătiţi. Oamenii s-au săturat de politicienii trecutului. Vreau să acordăm votul doar acelor politicieni care muncesc, care ne informează cu privire la activităţile lor şi care îşi merită locul în spaţiul public. Nu vreau să mai vedem traficanţi în poziţii-cheie în Guvernul României.
În plus, trebuie să spunem oamenilor că stânga românească, PSD, a fost întotdeauna un duşman al reformei statului. Ei vor un stat pentru ei, nu pentru oameni!

Reporter: Vă mulţumesc!

Sursa: Bursa.ro