„Reuşitele” a 5 miniştri de Finanţe în 2012 - 2014: datorie publică în creștere cu 11,5 miliarde de euro, iresponsabilitate în alocarea resurselor financiare, riscuri crescute pentru economie

Postat la ora 11:39, joi, 28 mai 2015
Săptămâna trecută, Curtea de Conturi a publicat raportul auditului performanţei realizat la Ministerul Finanţelor Publice. Din punctul meu de vedere, raportul este important pentru că prezintă negru pe alb cât de iresponsabil continuă să fie managementul banilor publici sub Guvernul Ponta. Trebuie o reformă temeinică a ministerului!

Datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă, ajungând la o valoare de 295,57 miliarde de lei (65.94 miliarde euro) în 2014, faţă de 240,84 miliarde de lei (54.38 miliarde euro) în 2012.
În perioada auditată, datoria publică în euro pe locuitor a înregistrat o creştere semnificativă până la 3.313,9 euro / locuitor în 2014 faţă de 2.705,6 euro / locuitor în 2012. Cu alte cuvinte, fiecare român este cu 508 de euro mai îndatorat decât era înainte de Guvernul Ponta.


Problema creşterii datoriei publice devine şi mai îngrijorătoare atunci când raportăm banii pe care guvernul îi datorează pe cap de locuitor la salariul net lunar pe cap de locuitor. După cum se vede şi în graficul de mai jos, ponderea datoriei publice în câştigul net lunar în lei a crescut de la 66,7% în 2012 la 73,9% în 2014. 


A crescut şi volumul datoriei publice raportat la PIB, de la relativ 40,4% din PIB în anul 2012 la 44,1% în 2014, o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. Am avut creştere economică foarte mică în ultimii ani. De aceea, Curtea de Conturi avertizează că, în cazul în care datoria publică va continua să crească într-un ritm care depăşeşte rata de creştere economică, riscăm să intrăm în incapacitate de plată pe termen lung, pentru că riscul de solvabilitate va creşte.

În 2012 - 2014, creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.  Cea mai mare parte din datoria publică internă a fost contractată pentru a finanţa deficitul bugetar şi pentru a refinanţa datoria publică. Altfel spus, guvernul a folosit banii luaţi cu împrumut, în mare, doar pentru a plăti alte împumuturi. Finanţarea de proiecte şi investiţiile au reprezentat doar 0,1%
din totalul datoriei publice interne.


Curtea de Conturi arată clar, de exemplu, cum banii luaţi cu împrumut de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti (magistrala Drumul Taberei - Pantelimon) au fost folosiţi pentru finanţarea deficitului de stat, urmând ca proiectul să fie restructurat şi, bineînţeles, întârziat.

Împrumuturile contractate de stat ar trebui să fie folosite cu scopuri productive şi direcţionate către investiţii care să susţină creşterea economică pe termen mediu şi lung - ar trebui investite în resurse umane, în infrastructură, cercetare şi inovare.

Spre exemplu, cele 11,5 miliarde de euro, datorie publică acumulată de Guvernul Ponta, se puteau folosi pentru:

-          Construcția a peste 1000 de kilometri de autostradă sau
-          Construcția a peste 100 de spitale sau
-          Finanțarea a peste 500.000 de start-up-uri sau
-          Finanțarea a peste un milion de burse pentru studenți și tinerii cercetători



În schimb, Guvernul Ponta a acumulat datorii pentru a refinanța alte imprumturi. Investițiile se apropie de… zero. Asta în pofida faptului că avem chiar și o ordonanţă de urgenţă dată de Guvern (OUG 88 - 2013) pentru ca Ministerul Finanţelor să prioritizeze investiţiile în cadrul procesului de elaborare a bugetului. Raportul Curţii de Conturi relevă faptul că nu au fost dispuse măsuri pentru realizarea acestui obiectiv.  

Aşa se întâmplă când schimbăm un ministru corupt pe un ministru slab pregătit şi invers, cum s-a întâmplat de repetate ori cu cei cinci miniştri de finanţe pe care i-am avut în perioada 2012 - 2014. Avem nevoie de competenţă şi integritate în administrarea banilor publici, ca să nu mai spun de o viziune holistică pentru dezvoltare economică!