INTERVIU Adevărul.ro - Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE: „Vom face un bine zonei euro prin aderarea României“. Câtă încredere mai are Europa în Ponta

Postat la ora 16:52, vineri, 17 iulie 2015
Eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, cel mai mare grup parlamentar din Parlamentul European, a vorbit, pentru „Adevărul“, despre implicaţiile crizei din Grecia asupra României şi despre dezbaterea care a avut loc în Parlamentul European privind imunitatea rămasă intactă a premierului Victor Ponta.

Grecia a ţinut agenda publică în ultima perioadă şi pe bună dreptate. Ce credeţi că va urma în perioada următoare pentru Grecia având în vedere înţelegerea la care s-a ajuns, dar si condiţionalităţile impuse Greciei?
Duminică spre luni, şefiI de stat şi de Guverne din zona Euro au decis că vor să ajute în continuare Grecia, să dea premisele că Grecia rămâne în zona Euro. Pentru ca ei să ajute Grecia, trebuie şi ca Grecia să se ajute pe ea. Prim-miniştrii din zona euro au spus că sunt dispuşi să aloce un al treilea pachet de ajutor financiar de câteva zeci de miliarde de euo în plus faţă de cele 240 de miliarde de euro pe care le-au acordat Greciei din anul 2010. Pentru ca oamenii, opinia publică, contribuabilii din alte ţări, să accepte să garanteze din nou cu veniturile lor, cu bani
i lor publici, împrumuturi spre Grecia, pentru ca acest lucru să fie acceptat de alte state din zona euro, este nevoie ca Grecia să schimbe direcţia de până acum. Nu a fost competitivă, nu a generat creştere economică, nu a atras investitori, nu a generat locuri de muncă, a avut un deficit bugetar. Este clar că ceva trebuie să se schimbe în Grecia. De aceea este nevoie de un pachet de reforme. Şi fiindcă europenii şi-au pierdut încrederea în premierul Tsipras din cauza eventurilor acestuia din ultimile luni, i-au cerut prim-ministrului să implementeze un pachet complet şi compelex de reforme, după care Europa va discuta cu el despre un eventual acord financiar.

Poate Grecia să facă toate aceste lucruri cu Tsipras premier?
Opinia mea este că nu. Tsipras s-a distanţat chiar el de acordul pe care el însuşi l-a semnat luni la Bruxelles. Spune că nu este convins că acordul este bun pentru Grecia. Grecia însă nu este doar Tsipras. Europa a ajutat poporul grec de-a lungul ultimilor ani şi vrea să o facă în continuare. Din păcate, Tsipras, prin acest comportament al său, a devenit un ostacol în faţa dorinţei europenilor de a ajuta Grecia. El nu crede în aceste reforme, nu le vrea. Opinia mea este că agenda sa de extremă stângă este cu torul alta, nu aceea de a reforma statul, ci de a acapara statul. Tsipras vrea ca directorii de şcoală să fie numiţi se către sindicate pentru că el controlează sindicatele. Va trebui să facă aceste reforme mai mult de nevoie decât de voie fiindcă alternativa la aceste reforme este intrarea în faliment, ieşirea din zona euro. Situaţia ar fi mult mai dramatică. Tsipras este lideurl unui partid marxist-comunist. Chiar dacă el, din responsabilitate, pentru că ştie că dacă nu acceptă acest acord nu va avea bani pentru plata salariilor şi a pensiilor luna aceasta, a acceptat acest acord chiar dacă el, comunistul, nu este convins că este unul modern, de centru-dreapta. Este clar că nu este pe placul comunistului, dar a acceptat pentru că ştie consecinţele. Va avea dificultăţi în a-şi convinge proprii oameni, propriul partid, să accepte acel acord. Consecinţa gravă nu este imediată. El a pierdut majoritatea în Parlament. Consecinţa va fi mai gravă pe viitor pentru că va putea să implemeteze cu greu toate măsuril pe care şi le-a asumat prin acest program de-a lungul celor trei ani. Va trece lucrurile doar cu sprijinul Opoziţiei, ceea ce înseamnă că acesta este un premier slab chiar dacă toată lumea spune că a câştigat alegerile şi un referendum.

Situaţia din Grecia poate afecta obiectivul României de a adera la zona euro în a doua jumătate a anului 2019?
Nu. Schimburile noastre comerciale cu Grecia nu sunt semnificative. Sistemul nostru bancar nu depinde într-o mare măsură de sistemul bancar din Grecia, iar băncile care operează în România sunt bine capitalizate. BNR şi-a îndeplinit misiunea, a supravegheat bine tot sistemul bancar românesc. Indiferent ce s-ar întâmpla cu Grecia, dar chiar şi o recesiune, şi este clar că Tsipras a adus Grecia în recesiune, România nu va fi afectată. Pentru a adera la zona euro, România trebuie să-şi îndeplinească crtiteriile macroeconomice şi să facă economia competitivă, atât sectorul public, cât şi cel privat. Sectorul privat a făcut paşi, s-a reformat. Sectorul public trebuie să devină competitiv pentru a face face competiţiei din zona euro. Numai de noi depinde de cât vom fi pregătiţi.  Zona euro ne va evalua în funcţie de aceste criterii. Apetitul zonei euro de a se extinde nu este afectat de către lipsa de performanţă a economiei greceşti şi zona euro va fi foarte strictă la respectarea criteriilor. La Grecia s-a închis un ochi atunci, la începutul anilor 2000, şi s-a dovedit o greşeală. Aderarea noastră la zona euro va da un plus de credibilitate şi va face bine zonei euro dacă vom fi pregătiţi. Uite, încă un stat s-a reformat, a aderat la zona euro, acest poriect se întăreşte. Prin aderarea noastră la zona euro vom face un bine zonei euro dacă vom fi pregătiţi. 

Parlamentul European luat în discuţie decizia Parlamentul de a respinge cererea de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta. Ştiu că PPE intenţiona să ducă dezbaterea în plenul Parlamentului , care să adopte or ezoluţie pe modelul celei cu Viktor Orban. Ce s-a întâmplat?
Nu. Schimburile noastre comerciale cu Grecia nu sunt semnificative. Sistemul nostru bancar nu depinde într-o mare măsură de sistemul bancar din Grecia, iar băncile care operează în România sunt bine capitalizate. BNR şi-a îndeplinit misiunea, a supravegheat bine tot sistemul bancar românesc. Indiferent ce s-ar întâmpla cu Grecia, dar chiar şi o recesiune, şi este clar că Tsipras a adus Grecia în recesiune, România nu va fi afectată. Pentru a adera la zona euro, România trebuie să-şi îndeplinească crtiteriile macroeconomice şi să facă economia competitivă, atât sectorul public, cât şi cel privat. Sectorul privat a făcut paşi, s-a reformat. Sectorul public trebuie să devină competitiv pentru a face face competiţiei din zona euro. Numai de noi depinde de cât vom fi pregătiţi.  Zona euro ne va evalua în funcţie de aceste criterii. Apetitul zonei euro de a se extinde nu este afectat de către lipsa de performanţă a economiei greceşti şi zona euro va fi foarte strictă la respectarea criteriilor. La Grecia s-a închis un ochi atunci, la începutul anilor 2000, şi s-a dovedit o greşeală. Aderarea noastră la zona euro va da un plus de credibilitate şi va face bine zonei euro dacă vom fi pregătiţi. Uite, încă un stat s-a reformat, a aderat la zona euro, acest poriect se întăreşte. Prin aderarea noastră la zona euro vom face un bine zonei euro dacă vom fi pregătiţi. 

Parlamentul European luat în discuţie decizia Parlamentul de a respinge cererea de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta. Ştiu că PPE intenţiona să ducă dezbaterea în plenul Parlamentului , care să adopte or ezoluţie pe modelul celei cu Viktor Orban. Ce s-a întâmplat?
După ce DNA  a cerut începerea urmăririi penale Parlamentului European, am monitorizat evoluţia. Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia, acesta a refuzat. Prim-ministrul a încălcat regulile jocului când a profitat de majoritatea parlamentară, care este normal să o aibă ca Guvern, pentru a împiedica acţiunea Justiţiei. Imediat ce am văzut această solicitare, ne-a fost teamă şi de aceea am cerut punerea pe ordinea de zi a Parlamentului acest subiect. Ne-a fost teamă că va folosi majoritatea parlamentară pentru a încălca Justiţia. S-a întâmplat asta. Nu a fost ridicată imunitatea. S-a discutat în Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European. A fost o dezbatere la începutul lunii iulie. A fost o confruntare între cei care îl apără pe Victor Ponta şi caută să împiedice Justiţia şi cei care cred că Justiţia trebuie lăsată liberă. Cazul este cunoscut la nivelul Parlamentului European. A fost discuţia în Comisie şi va fi monitorizat. După cum a spus şi liderul grupului PPE, Manfred Weber, în Romănia, un prim-ministru suspectat de acte atât de grave de corupţie în formă continuată nu mai poate fi un partener de discuţie pentru Europa. Victor Ponta a câştigat alegerile în 2012, a trebuit să fie un partener de lucru pentru instituţiile europene, însă la momentul de faţă, la fel ca şi prim-ministrul Tsipras, şi-au pierdut încrederea în Victor Pona. Efectele negative le vor simţi tot oamenii. Este doar o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 2012. După tentativa de lovitură de stat, nici măcar familia socialiştilor europeni nu se mai asociau cu el. Aveau programat un Congres al socialiştilor europeni la un moment dat pe care l-au amânat tocmai fiindcă o asociere a partidelor sociale serioase cu Victor Ponta a fost imposibilă. Suntem în acelaşi punct acum.

Sunteţi şi  prim-vicepreşeintele PMP. Anul viitor vom avea două tururi de alegeri. Cum se pregăteşte partidul?
Anul acesta, PMP a avut începând cu luna martie o serie de întâlniri la nivel regional: Timişoara, Galaţi, Iaşi, Piteşi. Fiecare a fost un succes pentru partid. Au venit la întâlnire mai mult de o mie de membri. Realitatea etse că indiferent de ce se spune în mass-media, PMP are o bază solidă, sănătoasă, de membri. Prioritatea noastră este ca PMP să devină un partid atractiv, convingător, până la alegerile locale din 2016, care vor arăta cum stă în încrederea populaţiei fiecare partid. 

Ultimele sondaje arată că nu treceţi pragul de 5% pentru a intra în Parlament. Vă temeţi de acest lucru?
Cred că sondajele arătau acest lucru şi la alegerile europarlamentar,e unde am reuşit un scor peste pragul electoral. Şi atunci erau sondaje rău-voitoare. Altele care ne arătau la 10% – 11%. Au greşit şi acelea. Primul an în existenţa partidului nu a fost simplu. Am trecut prin două tipuri de alegeri, însă partidul trebuie întors acum cu faţa spre viitor.

Sursa: Adevărul.ro

i