INTERVIU Caleaeuropeană.ro - Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan: „Aventura la care Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia”

Postat la ora 15:54, vineri, 17 iulie 2015
Premergător dezbaterilor din Comisia pentru Bugete a PE, europarlamentarul Siegfried Mureșan a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre viitorul IMM-urilor în economia europeană și românească, situația din Grecia și cele mai recente evoluții privind criza care a cuprins Europa, inclusiv discursul din PE al premierului elen și implicațiile acordului agreat de liderii UE cu Grecia.


Robert Lupițu: Despre IMM-urile europene și  potențialul pe care îl au ele pentru economia europeană: în 2013, aproximativ 28% din PIB-ul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene provenea din activitatea IMM-urilor, ceea ce înseamnă 3,66 trilioane euro. Cu toate acestea, Europa a greșit undeva, în sensul că raporturile Comisiei Europene se regăsește faptul că antreprenorii au probleme în accesarea finanțărilor, cadrul de reglementare este deficitar șamd. Ce ar putea fi schimbat? Cum pot fi depășite aceste obstacole?

Siegfried Mureșan: Această diagnoză este corectă și încercăm să înlăturăm tocmai aceste obstacole. IMM-urile au fost afectate de-a lungul crizei economice și financiare în ultimii 6-7 ani prin accesul la finanțare. În multe țări europene băncile au devenit foarte prudente în fața riscurilor și au împrumutat bani acelor întreprinderi carea aveau o credibilitate, o stabilitate foarte bună și de multe ori IMM-urile și tinerii antreprenori  care aduc rate de creștere ,dar nu au un istoric lung în relația cu banca, sunt evaluați, din păcate, ca fiind nesiguri. Accesul tuturor actorilor economici la finanțare, în ultimii ani, a fost îngreunat, dar al IMM-urilor a fost îngreunat foarte mult. De aceea, unul din proiectele pe care noi le-am propus în ultimii ani este așa-numita Uniune Bancară care își propune norme comune, standarde comune de supraveghere, de reformare pentru băncile din Europa. Vrem astfel ca banii să circule mult mai ușor, vrem ca piața internă comună pe care o avem în Europa să existe și la nivel financiar. Vrem să coste la fel de puțin să pornești o firmă în Portugalia sau în Bulgaria, cum este în Finlanda sau în Germania. Dacă ești antreprenor și ai o idee de afaceri, șansele tale de a obține un credit de la bancă și prețul la care obții acel credit să nu depindă de țara ta de origine. Alt lucru foarte important – birocrația, reducerea birocrației este una dintre prioritățile Comisiei Europene. Primul vicepreședinte al  CE Frans Timmermans este responsabil de a veghea că: UE vine cu inițiative legislative care să corespundă nevoilor prezentului, viitorului și să reevalueze inițiative legislative aflate în vigoare, astfel încât dacă există o inițiativă legislativă de 30 de ani să ne întrebăm dacă mai este de actualitate, dacă trebuie îmbunătățită sau trebuie să dispară cu totul? Deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățen, la nivel național, regional. UE trebuie să intervină doar în acele domenii în care poat elua deciziile mai bine decât nivelul național sau decât nivelul local. De aceea, o mai bună asigurare a finanțării, condiții de finanțare mai bune pentru întreprinzători, reducerea birocrației sunt pași importanți. Dacă pentru accesarea de fonduri europene, ai nevoie de un biblioraft de documente, o întreprindere mare are aparatul administrativ necesar pentru a face față acestor exigențe birocratice, însă trei tineri studenți care au o afacere vor eșua, poate, tocmai datorită acestor cerințe. Noi asta încercăm să facem, să adaptăm programele europene la nevoile cetățeanului și să le simplificăm pentru firmele mai mici.

Robert Lupițu: Săptămâna trecută, Guvernul României a alocat 100 milioane de euro din POR pentru IMM-uri. Cu toate acestea, raportul din 2013 clasa România printre țările cu ”very weak performance”, cu o performanță foarte slabă în ceea ce privește IMM-urile, -17% în ce înseamnă valoare adăugată, număr de IMM-uri și locuri de muncă.

Siegfried Mureșan: În România, din păcate, lansarea unei firme durează prea mult, costă prea mult. Un IMM în România trebuie să plătească 39 de taxe, față de 12 taxe cât este media europeană. Chiar și costul închiderii unei firme este ridicat. Statisticile arată că dacă ai încercat o afacere și ai avut un eșec, șansele să reușești cu o a doua afacere sunt mult mai mari. Acesta este un lucru pe care și băncile trebuie să îl aibă în vedere, nu trebuie să le fie teamă că antreprenorul respectiv, care vine să se împrumute a mai avut un eșec, oricine merită o a doua șansă. În România, este prea complicat să dai drumul la o firmă, este complicat și să o închizi, costă prea mult. Pe durata desfășurării activității trebuie să plătești prea multe taxe și ca număr, nu neapărat ca sumă. Legile de insolvabilitate sunt iarăși complicate. UE pune la dispoziție fonduri europene prin Fondul Operațional Capacitate Administrativă pentru evaluarea birocrației și găsirea de căi pentru reducerea ei. Deci Guvernul trebuie să folosească banii care îi sunt puși la dispoziție pentru a evalua cum funcționează administrația în România și în ce măsură ea servește sau este o povară pentru IMM-uri și antreprenori.

Robert Lupițu: Despre situația din Grecia aș dori să vă întreb cum interpretați dvs., atât ca europarlamentar, cât și ca purtător de cuvânt și membru al PPE, acordul cu aceasta. Ce am auzit în ultima zi sunt opinii aproape opuse. Se spune că Germania a suferit un dezastru diplomatic, domnul Hollande este foarte lăudat, Serghei Stanisev, șeful PES spune că socialiștii sunt cei care au evitat un Grexit. Cum s-au simțit, în Parlamentul European, discursul lui Alexis Tsipras, abordarea domnului Guy Verhofstadt, dar și semnalele de alarmă trase de Juncker și Tusk?

Siegfried Mureșan: Ideea este următoarea: Grecia are nevoie de o reformare profundă. Noi, PPE, am fost partidul care, de-a lungul acestor cinci ani, am avut mereu o agendă de reforme. O economie solidă, competitivă nu poate exporta, nu poate crea suficiente locuri de muncă dacă nu este reformată, dacă finanțele publice nu sunt în regulă, dacă administrația publică nu este reformată, dacp legile pensiilor, salarizărilor nu corespund nevoilor actuale. Există un pachet mare de reforme pe care Grecia trebuie să îl implementeze și duminică șefii de state și de guverne au decis că vor să păstreze Grecia în zona euro, aceasta este o prioritate. Însă, pentru ca Grecia să aibă un viitor în zona euro are nevoie de ajutor financiar acum, ajutor mult mai mare față de acum câteva luni. Aventura la care prim-ministrul Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia. Europa a spus: vrem să vă dăm banii de care  aveți nevoie, dar pentru asta trebuie să vă reformați țara și pentru că s-a pierdut încredrea în Tsipras în ultimele luni, înainte de a discuta despre un nou acord și despre ajutoare financiare viitoare, trebuie să veniți în avans cu o serie de măsuri de reformă. Aceasta a fost agenda susținută de toate partidele rsponsabile proeuropene și țara nu poate ajunge pe linia de plutire fără aceste reforme. De aceea, este estențial să vedem dacă Tsipras le va implementa în următoarele săptămâni.

Un lucru care a fost foarte important pentru Europa de-a lungul ultimelor săptămâni este și respectarea regulilor europene, fiindcă zona euro e un spațiu care o duce bine din punct de vedere economic pentru că sunt o serie de reguli care sunt respectate. De aceea, și Grecia, dacă dorește să rămână parte a zonei euro trebuie să respecte acele reguli. Mesajul pe care Tsipras l-a dat în campania electorală de la începutul anului din Grecia și anume că statul elen va rămâne în zona euro, dar nu va respecta niciuna dintre condițiile existente este un mesaj utopic, iresponsabil care nu a funcționat. Este important că Europa a reușit sp asigure supraviețuirea regulilor care stau la baza supraviețuirii Uniunii Economice și Monetare

Robert Lupițu: În țară au existat voci potrivit cărora în timpul celor 3 ore de dezbatere din plenul PE, niciun europarlamentar român nu a avut vreo intervenție pe situația din Grecia. Ministrul de finanțe britanic a spus că nu va sprijini o eventuală finanțare a Greciei și că i se pare firesc ca aceste costuri să fie suportate doar de statele din zona euro.

Siegfried Mureșan: Sper să nu ajungă Marea Britanie în situația de a avea nevoie de autor financiar extern, atunci nu i-ar plăcea ministrului de finanțe britanic să fie confruntat cu un răspuns asemănător. De altfel, sunt sigur că am ajuta Marea Britanie dacă ar avea nevoie.

Despre dezbaterea de săptămâna trecută, eu cred că am luat cuvântul de trei ori în ultimele două-trei săptămâni în cadrul grupului parlamentar al PPE pe situația din Grecia, am comunicat și  în opinia publică europeană intensiv pe tema aceasta, săptămâna aceasta am fost la o emisiune la postul public de televiziune austriac. Săptămâna trecută, în dezbaterea cu premierul Greciei, de la grupul PPE au intervenit doar șefii de delegații naționale. Eu solicitasem timp de vorbire în acea dezbatere, însă decizia grupului a fost să acorde timp de vorbire doar câte unui europarlamentar din fiecare stat membru și anume șefului de delegație, eu nu sunt șeful delegației române, de aceea nu am primit timp de vorbire, a fost pur și simplu o regulă a grupului. Despre cei de la alte grupuri politice în PE, nu știu să vă răspund, dacă a luat cineva cuvântul.  

Întrebarea următoare care se pune este cum primește Grecia imediat ajutorul financiar de care are nevoie pentru că negocierile unui acord durează câteva săptămâni iar Grecia trebua să plătească luni 3,5 mld euro spre BCE, deci trebuie găsită o măsură urgentă de finanțare. Există pe masă și opțiunea de a folosi bani din fondul de ajutorare al Comisiei Europene, fonduri constituite de toate cel 28 state membre, însă Marea Britanie deja a spus că nu sunt de acord ca acel fond să fie folosit. Am ajuns în situația aceasta, cu presiunea care există, tot datorită iresponsabilității lui Tsipras, care dacă și-ar fi folosit inteligent timpul pe care l-a avut încă din februarie, nu ar fi ajuns în această situație în care se află, au ”ajuns cu cuțitul la os”. Dacă nu plătește luni tranșa de bani către BCE, banca centrală va trebui să oprească punerea de lichiditate la dispoziția băncilor grecești și atunci consecințele pentru economica greacă vor fi semnificative. Deja ultimele trei săptămâni cu băncile închise au efecte negative economice majore asupra Greciei și din păcate, costul este suportat tot de cetățeanul grec.