Concluziile vizitei mele de lucru în Olanda

Postat la ora 10:30, luni, 9 noiembrie 2015
În perioada 3 - 4 noiembrie, am efectuat o vizită de lucru în Olanda împreună cu o delegație a Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European în vederea pregătirii viitoarei președinții olandeze a Uniunii Europene, din semestrul I al anului 2016.


Pe parcursul celor două zile, am avut o serie de consultări la Amsterdam și la Haga cu numeroși factori de decizie precum ministrul Finanțelor, Jeroen Dijsselbloem, membrii Comisiei pentru finanțe din Parlamentul Olandei, dar și cu autorități de supraveghere din sistemul bancar și reprezentanți ai sistemului bancar, ai caselor de asigurări și ai fondurilor de pensii.


În vederea pregătirii președinției olandeze a UE, am abordat mai multe teme legate de politicile economice europene.

Astfel, una dintre temele discutate a vizat măsurile de relaxare a politicii monetare impuse de Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste măsuri reduc nivelul dobânzilor pe pieţele bancare, facilitează accesul economiei reale la lichidităţi şi aduc rata inflaţiei în UE la obiectivul stabilit de BCE de 2%.

Iniţial, programul de relaxare cantitativă trebuia să se încheie până în luna septembrie 2016, fapt ce ar fi putut cauza un dezechilibru pe pieţele financiare. Reamintesc însă că președintele BCE, Mario Draghi, m-a informat în luna martie că măsurile de relaxare cantitativă vor continua și după septembrie 2016 dacă inflația, în evoluția sa, nu va corespunde obiectivului stabilit de BCE.

Este important să conştientizăm însă că aceste măsuri promovate de BCE pentru stimularea economiei nu pot substitui reformele structurale. De aceea, este esențial ca state precum România să adopte complementar măsuri destinate competitivităţii şi atractivităţii pentru investitori.

Un alt subiect al discuțiilor cu oficialii olandezi au fost măsurile pe care autorităţile din Olanda le iau pentru a putea prezenta suficiente proiecte eligibile pentru Fondul European pentru Investiţii Strategice de 315 miliarde de euro iniţiat de Comisia Europeană.
În acest sens, Guvernul olandez a înființat o agenţie pentru a furniza asistenţă întreprinderilor care vor să acceseze fondul.

Fiindcă preocuparea mea, exprimată de altfel şi în cadrul discuţiilor, este ca România să nu fie dezavantajată, consider că experienţa olandeză poate fi sursă de inspiraţie pentru noi. Statul trebuie să se implice și să ofere asistenţă pentru a facilita reprezentanţilor din economia reală accesul la acest fond.

O altă inițiativă de interes și pentru România este jurământul de onestitate pentru bancheri, introdus în Olanda, ca urmare a crizei economice și financiare. Astfel, angajaţii băncilor olandeze îşi asumă principii precum transparenţa, integritatea, respectarea legilor și prioritizarea intereselor clientului.

Fiindcă mangementul defectuos al bancilor a fost una dintre cauzele crizei financiare care a început în 2008 şi a afectat drastic economiile cetăţenilor, am avut şi avem nevoie în continuare de reglementare a pieţelor financiare. Cu toate acestea, trebuie să luăm în calcul faptul că această implementare presupune costuri din partea actorilor de pe piețele financiare şi pierderi pentru potenţialul lor de inovare sau de investiţii.  
       
Încă o temă concretă pe care am discutat-o cu oficialii olandezi a fost nevoia de a implica parlamentele naţionale în aplicarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană în cadrul semestrului european. Așa cum ştiţi, semestrul european este ciclul anual de coordonare a politicilor economice, în cadrul căruia Comisia Europeană face fiecărui stat membru o serie de recomandări specifice. Statului îi revine responsabilitatea implementării şi libertatea alegerii modului de implementare. Aceste recomandări însă trebuie aplicate mai bine de statele membre, inclusiv de România.

Opinia mea, agreată şi de colegi din Parlamentul European, este că avem nevoie de dezbateri în fiecare societate şi de implicarea parlamentului naţional alături de guvern, astfel încât aceste recomandări specifice să fie mai bine însuşite.

Nu în ultimul rând, am discutat și despre bugetul Uniunii Europene. Este important să știți că anul acesta, pe fondul noilor provocări, am avut opt rectificări bugetare. 

Din acest motiv, în calitate de raportor din partea Grupului PPE pentru toate rectificările bugetului UE pentru 2015, am avut un mesaj clar şi pertinent: pentru a preveni aceste multiple rectificări bugetare, trebuie să anticipăm corect evoluţiile de anul următor şi să alocăm fonduri suficiente bazate pe prognoze realiste, astfel încât să nu avem linii importante subfinanţate.