INTERVIU Euractiv.ro / Parlamentor.ro - Mureșan: Doar 0,02% refugiați, relocați / Dacă unul din 10.000 intrați zilnic e terorist e prea mult

Postat la ora 17:21, duminică, 29 noiembrie 2015
Până acum am văzut că doar 32 de refugiați au fost relocați din Grecia în Luxemburg în urmă cu câteva săptămâni, din cei 160.000, pe care UE și-a propus să îi distribuie, spune Siegfried Mureșan. Aceasta înseamnă 0,02% [nota redacției].



Parlamentor: Sunteți la Strasbourg, iar în plenul Parlamentului European au existat luări de poziție diferite din partea grupărilor politice: de la: „nu vom permite ca Europa să fie schimbată de teroriști” până la „libertatea de mișcare trebuie abolită în Spațiul Schengen”. Cum se resimte în opinia dumneavoastră situația dificilă, în rândul europarlamentarilor, și la ce ne putem aștepta în continuare?
Siegfried Mureșan: Cei care spun că nu trebuie să schimbăm nimic, evident, sunt naivi, au fost incidente majore, incidente neprevăzute, dramatice la care este clar că trebuie să reacționăm. Realitatea este următoarea: nu există o singură soluție magică, o singură măsură pe care dacă o aplicăm vom rezolva problema. Nimeni nu are o soluție, avem discuții și o varietate de poziții.  Trebuie păstrat Spațiul Schengen și libertatea de circulație, dar aceasta trebuie să fie sigură. Cum ne asigurăm? Trebuie să facem acest lucru simplu, dar pentru asta trebuie să știm unde este pericolul, cine sunt teroriștii, cum se mișcă, ce mijloace de transport folosesc, pe cine recrutează, cum comunică pe Internet, ce site-uri accesează așadar să luăm o serie de măsuri în acest sens. 



Parlamentor: Prima întrebare: „Când va fi ratificat Tratatul de la Lisabona de toate statele membre și când va exista o mai bună cooperare între acestea, din mai multe puncte de vedere, inclusiv militar, economic și în alte privințe”?
Siegfried Mureșan: Tratatul de la Lisabona a fost ratificat, dar dezbaterea este importantă în privința cooperării dintre statele membre.  Se discută la nivel european despre mai buna cooperare a structurilor de informații. Este clar că serviciile secrete trebuie să monitorizeze, trebuie să colaboreze mai bine, în cadrul UE și în cadrul NATO fiindcă sunt unele care au experiență mai mare în urmărirea și combaterea rețelelor teroriste. Sunt și servicii care nu reușesc să-și îndeplinească misiunea cu succes, precum cele din Franța și din Belgia Trei variante: cum ar putea serviciile să colaboreze mai bine: 1) Înființarea unui serviciu secret la nivel european. Realitatea este că nu exista bază legală legat de cum ar putea funcționa în realitate. Spre exemplu, vor accepta agenții naționali ca agenții europeni să opereze în țărilor lor, poate chiar i-ar încurca în activitate? Ori agenții europeni și-ar face treaba într-un segment al Uniunii? Ar renunța statele membre la o parte de suveranitate?  2) A doua variantă: serviciile, așa cum există acum, să coopereze mai bine. Realitatea este că nu le poți obliga sa coopereze. Acestea sunt numai declarații, întrebarea este cum se poate concretiza; doar cu declarații nu se face primăvară. 3) A treia variantă, cea mai plauzibilă:  Să înființăm o agenție europeană în care serviciile naționale să pună o serie de informații la comun pentru combaterea terorismului. De exemplu: traficul de ființe umane, traficul de droguri și altele din această zonă. Să fie o agenție cu competențe clare.

Parlamentor: Dar nu ar dura prea mult timp până la concretizare?
Siegfried Mureșan: Nu va fi înființată până luni, să spunem, dar este pentru un proiect pe termen mediu, undeva la doi ani. Parte din aceste lucruri se întâmpla deja, la Europol; pe baza acestor instituții existente.  

Parlamentor: Un alt comentariu, tot via Facebook, vorbește despre „invazia musulmanilor” și faptul că liderii europeni nu apără interesele populației majoritare din UE. Îl luăm în discuție pentru că aceste sentimente există în mod real în rândul opiniei publice. 
Siegfried Mureșan: Trebuie să fim cuminți și să ascultăm până la capăt, să nu luam doar jumătate de argument. Nu toți refugiații sunt teroriști; mulți refugiați fug tocmai de teroriștii din țările lor. Dar, este adevărat că dacă există riscul ca între 10.000 de refugiați care intră zilnic în Europa, zece pot fi teroriști, sau chiar unul singur, și tot este prea mult. Pentru aceasta, trebuie ca poliția, armata, să coopereze, să-i monitorizeze, să-i găsească, datoria noastră este să asigurăm securitatea UE. Este clar că frontiera externă trebuie securizată mai bine. Pentru mine frontieră înseamnă punct prin care poți să treci dacă ai dreptul să treci, dacă ai pașaport, dacă ești înregistrat, nu așa cum se întâmplă acum, pe câmp.  De aceea PPE a propus ca cererile de azil să nu mai poată fi depuse în UE ci doar la granița externă a UE sau în țările de origine.  „Ești refugiat în mod real, viața ta este în pericol? Suntem obligați să te ajutăm. Poți să depui o cerere de azil. Dar nu așa cum este acum, nu știm dacă oamenii care ajung aici sunt refugiați sau migranți economici; iar apoi cei care nu sunt refugiați trebuie întorși de unde au venit, pe cheltuiala noastră.” Pe de altă parte, tot legat de criza refugiaților și relația care se face cu atentatele: Ați văzut că atacatorii de la Paris erau cetățeni francezi, belgieni, născuți și crescuți aici. Așadar, nu au fost dintre refugiați cei care au atacat. Ar fi avut loc atentatele de la Paris și dacă nu ar fi venit anul acesta niciun refugiat? Din păcate, răspunsul este da. 

Parlamentor: Bugetul Uniunii pe 2016, proaspăt votat în Parlamentul European, include creșteri semnificative pentru politica externă și pentru fondul de azil. Ce semnificație au aceste creșteri? 
Siegfried Mureșan: Este evident că nu vom ajunge la o soluție în criza refugiaților dacă acești oameni vor continua să vină spre Europa. Ca să ieșim cumva din această situație, din aceste dezbateri neplăcute privind cotele și altele trebuie să oprim cumva venirea acestor oameni și pentru aceasta trebuie să îmbunătățim situația din țările lor de origine. Uniunea Europeană a crescut până la 10 miliarde de euro, cu o treime față de anul trecut, alocația bugetară pentru politic externă a Uniunii, pentru măsuri îndreptate spre îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor în țările de origine: acces la hrană, acces la apă, sănătate, educație și așa mai departe. Se creează acum două fonduri: un fond pentru Africa și un fond pentru Siria; fondul pentru Siria primește un volum de 1 miliard de euro, din care 500 milioane din bugetul Uniunii Europene și 500 milioane de la statele membre. Fondul pentru Africa are 3 miliarde de euro.  România a alocat sume mici.  În bugetul UE a fost îmbunătățită semnificativ și alocarea pentru Fondul pentru azil (gestionarea refugiaților, n.r.).  Sunt state care nu au capacitate administrativă de a-și procesa cererile pentru azil. Acum, suntem supărați pe Viktor Orban, dar el cât de cât a reușit să își îndeplinească misiunea de a înregistra refugiații. Este nevoie ca Uniunea Europeană să spună că ajută statele care nu-și pot securiza frontiera iar acelea să aibă obligația să accepte acel ajutor. În același timp, pentru mai buna securizare a oricărei frontiere este clar că trebuie cooperat și cu partenerii de partea cealaltă a graniței. Este inadmisibil când două state membre NATO, precum Turcia și Grecia, nu reușesc să-și controleze granița comună.