Despre Uber, Airbnb și viitorul economiei de colaborare

Postat la ora 13:03, joi, 3 decembrie 2015
Ieri am vorbit la conferința anuală pe teme economice organizată de Centrul pentru Studii Europene „Martens Centre” despre economia de colaborare, ca sursă a creșterii economice. 
Pentru cine nu știe, economia de colaborare se referă la punerea la dispoziție a unor bunuri și servicii de către o persoană privată unei alte persoane private, fără intermediari, ci în cadrul unei comunități dezvoltate online, de obicei un site web sau, mai nou, o aplicație. 
Poate cea mai cunoscută astfel de comunitate este Uber, care oferă posibilitatea oricărei persoane cu carnet de șofer să ofere servicii de transport tip taxi fără a fi angajat la o companie de taximetrie.

Altă comunitate online care folosește principiul economiei de colaborare este Airbnb, foarte populară în rândul turiștilor care vor să cazeze ieftin. Prin Airbnb, persoane private pun la dispoziția turiștilor o cameră ieftină în propria locuință. 
Acest tip de economie de colaborare este în continuă creștere deoarece fie oferă același serviciu ca economia tradițională, dar la preț mai mic, fie oferă servicii noi pe care economia tradițională nu le oferea. 
În 2014, principalele 5 sectoare ale economiei de colaborare au acumulat încasări totale de 15 miliarde de dolari, dar se estimează ca, până în 2025, încasările să crească la circa 335 de miliarde de euro / anual. 
Există însă și multe semne de întrebare pe care le ridică acest sistem economic. 

Prima întrebare este dacă economia de colaborare nu pune în pericol actualii actori economici și locurile de muncă pe care aceștia le-au creat. 
La dezbaterea de ieri, am susținut că, dacă actualii actori economici se vor adapta și vor împrumuta din ideile bune ale economiei de colaborare, există și pentru ei resurse de creștere. 
Să luăm cazul industriei hoteliere. În prezent, hotelurile se simt amenințate de Airbnb. Dar, dacă lanțurile hoterliere și-ar schimba puțin abordarea inspirându-se din succesul Airbnb, ar putea deveni mai performante economic. Dacă, spre exemplu, hotelurile ar oferi un discount pentru cei care eliberează camera foarte devreme și ar permite, în schimb, închiererea camerelor pentru câteva ore în timpul zilei, am avea cu toții de câștigat.  
Mai întâi, ar avea de câștigat clienții care ajung la hotel la ora 24.00 și pleacă la ora 6.00 dimineața și cărora li s-ar oferi un discount de, să zicem, 10%. Nu toți ne simțim neîndreptățiți când trebuie să achităm suma întreagă pentru o cameră de hotel, deși am folosit-o doar câteva ore?  
Apoi ar avea de câștigat cei care au avut o dimineață foarte aglomerată într-un oraș, iar seara trebuie să meargă pentru o întâlnire într-un alt oraș și le-ar prinde bine o cameră pe care să o închiereze pentru două ore pe drumul dintre cele două orașe.  În prezent, cine vrea să închirieze o cameră pentru câteva ore în timpul zilei trebuie să plătească prețul întreg cerut de hotelier, ca dacă ar păstra camera și peste noapte. 
Va avea de câștigat și piața forței de muncă pentru că, dacă o cameră este folosită de două ori într-o zi, este nevoie să faci curățenie de tot atâtea ori. Asta înseamnă personal suplimentar. 
Iar, la final, va avea de câștigat lanțul hotelier pentru că discountul oferit celui care eliberează camera devreme va fi mai mic decât banii încasați pentru că a închiriat camera câteva ore în timpul zilei. 

O altă întrebare se referă la nevoia de reglementare a economiei de colaborare. În prezent, o bună parte a sectoarelor economiei de colaborare nu sunt clar reglementate. Activează undeva în spațiul subțire dintre legal și ilegal. 
Ceea ce am explicat la dezbatere este că, în mod cert, avem nevoie de reglementări. Dar, mai mult decât atât, avem nevoie de o uniformizare a reglementării la nivelul întregii Uniunii Europene, pentru că discutăm despre o piață unică. 
Nu este normal ce se întâmplă cu Uber care a generat schimbări de legislații în multe țări europene, iar acum este acceptat în București, spre exemplu, dar parțial interzis în Bruxelles. Contrazice principiul unei piețe unice cum este UE.

O altă critică a economiei de colaborare este că va fi folosită în special de tineri, iar cei bătrâni vor fi lăsați în urmă. Temerea este parțial adevărată. Dacă, la început, mai mult tineri apelau la economia de colaborare, pentru că aceasta se bazează în special pe noile tehnologii, în ultimii ani și oamenii mai în vârstă au început să deprindă avantajele acestor servicii oferite de comunități online. 
Sunt, însă, de acord că este nevoie ca vârstnicii să devină mai familiari cu noile tehnologii și cu avantajele economice ale noilor tehnologii. Aici intervine rolul nostru, al politicienilor, să promovăm politici care încurajează oamenii în vârstă să dobândească aptitudini tehnologice, așa numitele „e-skills”. 

În concluzie, trebuie să învățăm din rețetele de succes ale economiei de colaborare. Este nevoie ca actorii economici tradiționali să împrumute din lucrurile bune cu care consumatorii au fost obișnuiți de către economia de colaborare. 
Apoi, este necesară o reglementare uniformă, la nivelul Uniunii Europene, a acestui tip de economie. Consumatorii sunt mai dispuși să folosească un serviciu dacă este transparent, legal, reglementat. Totodată, sunt multe domenii în care nu poți să reduci la minimum reglementarea. N-aș fi niciodată de acord cu vânzarea de medicamente online fără licență. 
Nu în ultimul rând, trebuie să continuăm să susținem inovația în tehnologie, în economie, în afaceri. Poate Uber este acum „Sfântul Graal” în materie de inovare a serviciilor de transport, dar și Uber trebuie să inoveze mai departe dacă vrea să aibă succes pe termen lung. La fel, sunt încă multe nevoi ale oamenilor la care actualele tehnologii și actualul sistem economic nu oferă încă soluții. Cum este cazul pe care vi l-am prezentat mai sus, al serviciilor hoteliere diurne.