INTERVIU Report.md - Siegfried Mureșan: Reformele nu sunt pentru UE, ci spre binele Moldovei și a cetățenilor ei

Postat la ora 12:10, marți, 31 mai 2016
Faptul că unii oficiali de la Chișinău au lăsat să se înțeleagă că doar o treime din miliardul furat ar putea fi recuperat, nu este acceptabil pentru UE. Partenerii de dezvoltare ai Moldovei cer ca întreaga sumă să fie întoarsă cetățenilor, iar vinovații să fie pedepsiți. Eurodeputatul Siegfried Mureșan a oferit un interviu în exclusivitate portalului report.md. 

Report.md - Am văzut că și după reuniunea de la Chișinău a Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE oficialii europeni au insistat asupra necesității implementării reformelor. Credeți că cei de la conducerea Moldovei nu înțeleg acest mesaj sau încearcă să tragă de timp pentru că le convine așa cum este acum?
Siegfried Mureșan: - Necesitatea implementării reformelor asumate de autorităţile de la Chişinău este unul dintre punctele asupra cărora am insistat şi eu în cadrul vizitei delegației Partidului Popular European în Republica Moldova de săptămâna trecută. Pentru că nu este suficientă adoptarea unor legi, trebuie să și fie aplicate corespunzător. Dacă ne referim la domeniul justiţiei, la combaterea corupţiei, pot exista legi foarte bune, dar, dacă acestea nu sunt aplicate, nu se schimbă cu nimic situaţia, iar oamenii vor trăi ca și până acum. Aceasta a fost pentru mult timp şi problema principală în cazul României: aveam legi bune, însă ele nu erau aplicate de instituțiile statului, de justiție şi, de aceea, nu vedeam rezultate concrete. Or, din experiența aceasta a României vrem să învețe și Republica Moldova și, de aceea, cerem Guvernului de la Chișinău să dea dovadă de suficientă voinţă politică pentru a pune în practică reformele asumate în Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană şi a foii de parcurs adoptată chiar de Guvern în luna martie. Aceste reforme nu sunt pentru Uniunea Europeană, sunt reforme spre binele Republicii Moldova și a cetățenilor ei, în primul rând, dacă nu se va crea un stat puternic, democratic, care să nu fie condus din umbră de oligarhi, cetățenii moldoveni sunt cei care au de suferit, așa cum au și în prezent.

- Ați urmărit cu siguranță raportul Guvernului Filip la cele 100 de zile. Cum cadrează acest raport cu foaia de parcurs asumată în martie de Pavel Filip la Bruxelles?
- La finalul lunii aprilie, am realizat o evaluare a stadiului implementării angajamentelor asumate de actualul Guvern, după 100 de zile de guvernare. Din analiza mea reieşea că aproximativ 45% din angajamente nu fuseseră îndeplinite la termen. Au fost realizate unele progrese legislative în domenii importante, precum combaterea corupției și sectorul bancar, ceea ce arată voință din partea autorităților, dar să nu uităm că mare parte din aceste acțiuni asumate sunt planuri de acțiuni, proiecte de legi, strategii și mecanisme de cooperare, mai este cale lungă de aici și până la implementarea lor și necesara reformare a aparatului administrativ al statului. Citeam că fuseseră adoptate 545 de hotărâri de guvern şi 43 de proiecte de legi. Este foarte bine, pentru că, fără un cadru legal coerent, statul nu poate funcţiona. Însă abia în perioada următoare vom vedea dacă aceste acte se implementează şi dacă generează rezultate concrete.
Când prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a venit în Parlamentul European, i-am transmis că un Guvern nu este pro-european dacă doar declară acest lucru, el trebuie să și demonstreze acest lucru, și o poate face doar respectând angajamentele pe care și le-a asumat.
Mă preocupă în continuare că nu s-au recuperat banii fraudaţi din sectorul bancar. Am citit raportul de progrese cu privire la investigaţia „Kroll” şi am văzut declaraţiile unor factori de decizie de la Chişinău, ceea ce m-a făcut să înțeleg că doar o treime din suma de 1 miliard de dolari va putea fi recuperată. Or, eu cred că acest lucru nu poate fi acceptat, banii trebuie recuperaţi până la ultimul cent, iar vinovaţii trebuie pedepsiți.

- Guvernul raportează adoptarea Legii procuraturii, dar experții au depistat deja unele subtilități periculoase la capitolul cadrului conex privind activitatea Procuraturii. Aceste mesaje ajung la Bruxelles?
- Adoptarea legii este doar începutul. Acum procurorii urmează să ne arate că doresc cu adevărat să implementeze eficient prevederile adoptate. Legea procuraturii ar trebui să asigure o mai mare independenţă procurorilor, mai multă transparenţă în activitate şi, cred eu, o mai bună specializare a acestora. Ţinând cont că legea a fost elaborată împreună cu experţii Comisiei de la Veneţia, cred că este un act legislativ bun, care răspunde aşteptărilor partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova, dar şi ale cetăţenilor, care vor o justiţie independentă, scoasă de sub controlul politicului. Acum, însă, este nevoie ca actele conexe care vor fi adoptate să fie în linie cu prevederile acestei legi. Referitor la subtilităţile la care faceţi referire, ştiu că există o serie de propuneri, precum cea de modificare a Codului de procedură penală, care ar putea pune sub semnul întrebării independenţa procurorilor şi chiar ar putea fi într-o anumită contradicţie cu recent aprobata Lege a procuraturii. Eu fac apel la politicienii de la Chişinău să fie responsabili şi să nu anuleze prevederile din Legea procuraturii prin adoptarea unui cadru conex contradictoriu şi inconsistent. Vor exista astfel de încercări, uitați-vă și în România la unii politicieni care sunt condamnați sau puși sub acuzare cum încearcă, ei și partidele din care fac parte, să modifice ceea ce s-a făcut bun în noul pachet de legi privind justiția. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că, atâta timp cât punem lupul paznic la oi, turma va fi din ce în ce mai puțin numeroasă. De aceea cetățenii moldoveni trebuie să nu-i mai voteze pe politicienii corupți, abia atunci acest risc de care vorbiți nu va mai exista. Până atunci, însă, pentru că trăim în realitate și trebuie să înțelegem asta, puteți conta că Uniunea Europeană și România sunt alături de cetățenii moldoveni și că, de fiecare dată când vor exista astfel de încercări din partea politicienilor corupți, noi vom fi acolo și vom trage semnalele de alarmă. Atât putem să facem - să-i susținem pe cetățenii moldoveni onești, restul pot și trebuie să facă ei la vot.

- Ați spus la Chișinău, în cadrul unei conferințe de presă, că ați discutat cu mai multe partide de centru-dreapta despre necesitatea înaintării unui candidat comun – a „celui mai bine plasat candidat”. Sondajele arată că Maia Sandu este cel mai bine plasat potențial candidat. Ați simțit cumva că Andrei Năstase și Iurie Leancă ar accepta o astfel de formulă? Pentru că anterior și ei au anunțat că vor candida la aceste alegeri.
- Mesajul Partidului Popular European a fost unul clar: pentru ca forţele proeuropene să câştige scrutinul prezidențial din toamnă trebuie să coopereze şi să propună un candidat puternic, cu merite profesionale dovedite, cu o integritate de necontestat şi care îşi doreşte şi poate să susţină drumul european al Republicii Moldova și asta pentru bunăstarea tuturor cetățenilor moldoveni. Indiferent care va fi acel candidat cred că este important ca aceste criterii să fie respectate pentru a avea o şansă reală de a câştiga.  Noi nu am venit să impunem o soluţie la Chişinău, nici nu vrem așa ceva, este decizia democratică a cetățenilor moldoveni pe cine vor să aleagă președinte, cu nume și prenume. Vedeți, aici este una dintre diferențele majore dintre Uniunea Europeană și lumea democratică, pe de o parte, și alte regimuri și state puternice. Noi, în Uniunea Europeană, nu impunem președinți în țările care ne sunt partenere, noi nu vrem președinți și regimuri care să ne fie supuse, îi lăsăm pe partenerii noștri să își aleagă ca președinte în mod democratic pe cine doresc. Tot ce facem este să le vorbim cetățenilor moldoveni, fără a ne gândi la o persoană anume, cum trebuie să arate un președinte pentru a avea în noi, în Europa, un partener economic și politic. De aceea ce am făcut eu la Chișinău la începutul acestei săptămâni a fost să le prezint partidelor de centru-dreapta din Republica Moldova cum credem noi că trebuie să fie un președinte care să conducă pentru binele moldovenilor, care să continue reformele atât de necesare.

- S-a tot discutat despre „Moldova - stat captiv” și „Moldova - stat supus unui război hibrid”. Care este, din punctul dvs de vedere, pericolul cel mai mare pentru Moldova acum?
- Cel mai mare pericol pentru Republica Moldova este să întrerupă reformele pe care le-a asumat în Acordul de Asociere. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că bunăstarea pentru cetăţenii Republicii Moldova vine dinspre Occident. Oricât de mult ar încerca propaganda rusească să spună că nu este aşa, cifrele nu mint. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistenţă nerambursabilă pe cap de locuitor dintre toţi partenerii UE; atunci când Federaţia Rusă a interzis importul de vinuri moldoveneşti Uniunea Europeană a reacţionat prompt şi şi-a deschis piaţa necondiţionat pentru vinurile din Republica Moldova, acest lucru având beneficii enorme pentru economia ţării. Și trebuie să o recunoaștem, europenilor le plac vinurile moldovenești, sunt greu de egalat. Mă uit acum, de exemplu, cum s-au umplut magazinele din România de vinuri moldovenești odată cu această decizie a Uniunii Europene, până acum abia găseai câte un sortiment, două prin magazinele de specialitate și acelea la categoria vinurilor exclusiviste. Acum găsești secțiuni întregi, inclusiv în supermarketuri și hipermarketuri, cu zeci de sortimente diferite. Asta înseamnă vânzări mai mari pentru producătorii din Republica Moldova, ceea ce se vede în economia țării. De asemenea, când Federaţia Rusă a stopat importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, tot Uniunea Europeană a ridicat cotele pentru aceste produse. UE vrea o Republică Moldova puternică și o sprijină pentru a atinge acest deziderat, Federația Rusă, în schimb, vedem cu toții, când nu-i convine o decizie luată la Chișinău în mod democratic de cetățenii moldoveni sau de liderii lor, oprește importurile de vinuri, de fructe și legume, închide robinetul de gaz, amenință cu una, amenință cu alta. Asta înseamnă șantaj, șantaj în forma lui cea mai directă. De ce să blochezi sectoare economice, ceea ce înseamnă dezvoltare și prosperitate pentru cetățenii tăi și ai statelor partenere, doar pentru că nu ești de acord cu ce a decis în plan intern o țară sau alta? Asta înseamnă vasalitate, iar epoca marilor imperii în care Republica Moldova și alte state mici erau țări de periferie, de mâna a doua, s-a încheiat. Republica Moldova și cetățenii moldoveni nu au nevoie să le spună nici Rusia, nici altcineva cum să-și conducă țara. Moldovenii vor prosperitate, iar asta se poate realiza doar dacă ai parteneri care te tratează de la egal la egal, nu care te tratează ca stăpânul pe slujitor. Federația Rusă își dorește ca Republica Moldova să fie slăbită și șantajabilă, tocmai ca să o poată controla și tot ce face în relațiile cu Chișinăul în ultimul timp ne dovedește acest lucru. Noi, Uniunea Europeană, ne dorim un partener în Republica Moldova. Ne plac vinurile moldovenești, ne plac fructele de aici și bomboanele atât de iubite în România, nu vrem să folosim asta ca să șantajăm Moldova, vrem o piață în care produsele moldovenești care ne plac, cele de care am pomenit și multe altele, să fie prezente.
Ce face Uniunea Europeană pentru asta? Nu își închide importurile pentru produsele moldovenești, cum face Rusia, ci oferă ajutoare, inclusiv financiare Republicii Moldova. Știți că Moldova este țara din afara UE care primește cei mai mulți bani ca ajutor din partea Uniunii Europene în comparație cu toate celelalte țări partenere? Despre asta este vorba. La fel Uniunea Europeană își ajută și statele membre care încă sunt mai sărace decât cele din Occident. Numai România, de când a devenit membru, a beneficiat de asistenţă nerambursabilă, deci bani care nu trebuie dați înapoi, de peste 33 de miliarde de euro în perioada 2007 - 2013 şi mai beneficiază, în perioada 2014 - 2020, de aproximativ 40 de miliarde de euro. Sunt sume enorme pentru economia oricărei țări din lume și, fără acești bani, România nu ar fi făcut progresele mari pe care le-a făcut în ultimii ani și nu ar fi astăzi țara cu cea mai mare creștere economică din regiune. Toate statele din fostul bloc comunist care sunt acum membre ale Uniunii Europene - România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, țările baltice - au revenit la creștere economică după criză, în timp ce țările din Comunitatea Statelor Independente, controlată economic de Federația Rusă, încă se confruntă cu recesiune sau stagnare economică. Acest lucru se simte în buzunarul fiecărui cetățean și în viața lui de zi cu zi.

- UE a susținut Republica Moldova începând cu 2009... Dar reforme palpabile practic nu s-au făcut. V-am văzut destul de optimist spunând că în cele din urmă lupta contra corupției se va încununa cu succes, așa ca în România. Ce vă face să credeți asta?
- Cred că afirmaţia că nu s-au făcut reforme palpabile din 2009 şi până în prezent nu este corectă. Credeţi că ar fi avut loc liberalizarea vizelor acum 2 ani dacă nu se făceau reforme palpabile? Republica Moldova a trebuit să implementeze un plan de acţiuni cu etape concrete care abia apoi au dus la ridicarea vizelor. Vreau să vă reamintesc că, până în prezent, peste 500.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova s-au bucurat de regimul liber de vize. Iar acest lucru s-a putut întâmpla doar graţie unor reforme concrete. La fel şi în cazul semnării Acordului de Asociere - acesta nu s-ar fi semnat dacă nu se vedeau rezultate concrete.
Însă dacă vă aşteptaţi ca lupta împotriva corupţiei să dea rezultate peste noapte, îmi pare rău să vă spun că acest lucru nu se va întâmpla deodată, dar, când se va întâmpla, se va vedea în economie și în viața de zi cu zi a cetățenilor moldoveni. În România a fost nevoie de aproape 10 ani pentru a vedea cu adevărat ce efecte benefice are lupta împotriva corupției, asta după ce preţ de 15 ani după 1990 s-a bătut pasul pe loc. Iar astăzi vorbim despre România ca despre o țară care începe să conteze la adevărata ei valoare, iar lucrurile nu se vor opri aici. Eu cred că, dacă există suficientă voinţă politică, dacă cetăţenii nu vor mai vota corupți şi dacă statul va începe să lucreze strict în interesul cetăţenilor, atunci şi efectele se vor resimţi, iar cetățenii moldoveni vor ajunge să trăiască mai bine.

Sursa: Report.md