Reuniunea anuală FMI - Banca Mondială: despre Uniunea Bancară și viitorul Uniunii Economice și Monetare

Postat la ora 13:30, vineri, 7 octombrie 2016
Zilele acestea reprezint Parlamentul European, ca membru al delegației Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, la Reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional (FMI) - Banca Mondială, care se desfășoară până duminică la Washington DC, SUA. Într-un discurs pe care l-am susținut ieri, în cadrul unui prânz de lucru la Institutul European din Washington, am vorbit despre Uniunea Bancară Europeană și despre viitorul Uniunii Economice și Monetare, precum și despre prevenirea viitoarelor crize la nivel european.

Pentru a avea o uniune economică și monetară solidă în viitor, este esențial să ne uităm care au fost cauzele crizelor precedente ce au lovit Europa în ultimii ani. Datorii prea mari, prea puțină competitivitate, un sistem bancar instabil și, parțial, guvernanța zonei euro - au fost printre cauzele principale care au provocat crize economice și financiare la nivel european.

Ce am făcut pentru a le combate și, mai important, ce avem de făcut pentru a preveni viitoarele crize? În ceea ce privește datoria publică, un nivel prea mare al acesteia într-un stat membru înseamnă că respectivul stat nu are capacitatea fiscală să reacționeze dacă se confruntă cu un șoc extern. În prezent, pentru a preveni și corecta astfel de situații avem instrumente precum Pactul de stabilitate și de creștere, „Two-Pack” și „Six-Pack” („Pachetul de două” și „Pachetul de șase” propuneri privind guvernanța economică) și noul Pact Fiscal. Trebuie spus că toate regulile prevăzute de aceste instrumente menite să prevină și să corecteze tendințele economice problematice sunt corecte, important este ca ele să fie și respectate pentru că mai multă datorie publică înseamnă mai multe vulnerabilități. Nu putem pretinde că întărim economia unei țări pentru a face fața unei noi crize dacă permitem reguli mai flexibile în privința disciplinei fiscale, adică mai multă datorie.

În aceeași măsură este important ca economiile să fie competitive și atractive pentru investitori deoarece aceștia vor alege întotdeauna să investească doar într-o economie puternică, de încredere, cu un mediu de afaceri stabil. Cum locurile de muncă sunt create în primul rând de sectorul privat, mai multe investiții înseamnă mai multe locuri de muncă și creștere economică. Însă pentru ca o economie să fie mai competitivă și productivitatea să fie mai mare sunt necesare reforme structurale la nivel național. Iar aici sunt importante Recomandările anuale ale Comisiei Europene specifice fiecărei țări care arată exact ce trebuie să facă fiecare stat membru pentru a-și întări economia. Din păcate, aceste recomandări au o rată mică de implementare, de aceea trebuie să găsim metode de a stimula statele membre să adopte reformele necesare. Un bun instrument pentru aceasta este Capacitatea fiscală a zonei euro, un buget suplimentar, la care lucrăm în prezent, din care ar putea fi finanțate tocmai aceste reforme.

Un alt instrument la care lucrăm pentru a înlătura amenințările asupra economiilor este uniunea bancară, un sistem de supraveghere și rezoluție bancară la nivelul UE prin care se urmărește ca sectorul bancar din zona euro și din UE în general să fie sigur și să preîntâmpine situațiile în care fondurile contribuabililor sunt utilizate pentru a salva băncile aflate în dificultate. Nu mai vrem ca sistemul bancar din Uniunea Europeană să reprezinte un risc pentru economiile naționale și, mai ales, pentru economiile oamenilor, așa cum s-a întâmplat în trecut. Un alt obiectiv al uniunii bancare este ca băncile să fie mai sigure, să se concentreze pe funcția lor principală, aceea de a credita economia, întreprinderile, antreprenorii, oamenii și mai puțin speculanții. Totodată, avem nevoie un sistem european de garantare a depozitelor, care ar urma să fie cel de al treilea pilon al uniunii bancare, alături de supravegherea şi de rezoluția bancară. În industria asigurărilor riscurile și pericolele apar întotdeauna, de aceea este necesar un sistem prin care să le controlăm. Acest sistem urmează să se asigure că toți depunătorii, fie că sunt persoane fizice sau societăți, beneficiază de protecția depozitelor lor până la o sumă de 100.000 de euro. Cu toate acestea, sistemele naționale de garantare a depozitelor, care funcționează bine, nu trebuie să fie afectate de armonizarea acestui sistem la nivel european.

Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere guvernanța zonei euro. Moneda euro rămâne în continuare o monedă stabilă, de încredere, zona euro s-a dezvoltat în ciuda crizelor, iar aderarea la moneda unică a fost benefică tuturor țărilor care au adoptat-o în cursul ultimilor 10 ani: Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania. Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, cred că va exista o mai mare convergență între zona euro și Uniunea Europeană, mai ales având în vedere obligația statelor membre care și-au asumat în tratatele de aderare la UE că se alătură zonei euro când îndeplinesc condițiile necesare. De aceea, toate proiectele viitoare de dezvoltare a zonei euro trebuie să fie deschise și statelor din afara zonei pentru ca acestea să participe la deciziile legate de zona euro și, astfel, să fie mai bine pregătite în momentul în care vor adopta moneda unică.