VIDEO INTERVIU CaleaEuropeană.ro - Europarlamentarul Siegfried Mureșan: Am lansat Laboratorul de Inovare pentru Politici Publice pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Dorim să obținem rezultate cât mai multe cu bugetul limitat pe care îl avem

Postat la ora 15:28, miercuri, 19 octombrie 2016
„Vreau să îmbunătățim politicile publice care vin de la nivel european, să corespundă mai mult așteptărilor și nevoilor oamenilor, IMM-urilor, tinerilor întreprinzători, micilor ONG-uri și vreau în același timp să eficientizăm cheltuirea banului public. Bugetul UE este limitat. Ca om politic repsonsabil trebuie să cheltuiești banul public chibzuit, cumpătat”, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureșan în cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia lansării Laboratorului de Inovare pentru Politici Publice, proiect-pilot propus de însuși eurparlamentarul din partea grupului PPE în cadrul proiectului de buget al Uniunii Europene pentru 2016 și care a fost aprobat de Parlamentul European în luna octombrie 2015.

„Scopul la lansarea evenimentului a fost să punem oamenii care inovează și care fac politicile publice mai bune la nivel național laolaltă, să îi adunăm în jurul aceleiași mese, să se cunoască să învețe să coopereze” a mai adăugat Siegfried Mureșan.

Despre lansarea noului Laborator de Inovare în domeniul al politicilor publice la nivel european: „Vreau să văd cum putem obține mai multe rezultate cu bugetul limitat pe care îl avem la dispoziție”

Siegfried Mureșan: Eu am propus în urmă cu un an de zile un proiect pilot finanțat din bani europeni. Am menționat că vreau să finanțăm din bugetul UE lansarea unui laborator de politici publice invatoare la nivelul UE pe lângă Comisia Europeană. Scopul este următoroul: vreau să îmbunătățim politicile publice care vin de la nivel european, să corespundă mai mult așteptărilor și nevoilor oamenilor, IMM-urilor, tinerilor întreprinzători, micilor ONG-uri și vreau în același timp să eficientizăm cheltuirea banului public. Bugetul UE este limitat. Ca om politic repsonsabil trebuie să cheltuiești banul public chibzuit, cumpătat, dar am spus: vreau să văd cum putem obține mai multe rezultate cu bugetul limitat pe care îl avem la dispoziție, lucru ce reprezintă un argument pentru necesitatea inovării în materie de politici publice.

Prima etapă a avut loc astăzi când au fost adunate la Bruxelles ca urmare a inițiativei mele laboaratoare de politici publice inovatoare existente în statele membre UE, deoarece astfel de laboratoare există deja în Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Franța, Spania, Italia. Aceste laboratoare s-au întâlnit astăzi, au pus la comun ideile pe care le au, învață să coopereze. De exemplu, în Germania, Danemarca, Olanda, șomajul în rândul tinerilor este foarte mic – sub 10%. Ce au aceste state în comun? Au un sistem educațional care corespunde nevoilor pieței de muncă, unde sectorul privat se implică în calificarea tinerilor, utilează școli cu mașini epp group logomoderne pe cheltuiala firmelor astfel încât tinerii să lucreze în școli pe utilajele moderne pe care vor lucra mâine în fabrică, nu pe cele de acum 30 de ani. De multe ori, măsurile sunt mult mai concrete, mult mai punctuale. Am învățat de la laboratorul de inovare portughez cum au o carte de identitate cu cip pe care sunt stocate toate datele cetățenilor legate de impozite plătite sau neplătite, contribuții la asigurări sociale, acel card folosesște și drept card de sănătate și este și cartelă de vot, fără aceasta neputând vota nimeni în locul tău.

Scopul la lansarea evenimentului a fost să punem oamenii care inovează și care fac politicile publice mai bune la nivel național laolaltă, să îi adunăm în jurul aceleiași mese, să se cunoască să învețe să coopereze. Cei care fac politici publice în Germania sau Olanda unde șomajul este sub 10% să spună colegilor din Portugalia, Grecia sau Spania unde șomajul în rândul tinerilor este peste 30% – chiar și nouă în România unde șomajul în rândul tinerilor este peste 20% – cum fac ei să reducă șomajul în rândul acestei categorii, cum ajută tinerii întreprinzători să deschidă  firmă, cum poți închide cu cost mic cu o firmă dacă ai eșuat. Acești oameni se cunosc acum, vor coopera, vor face politici publice mai bune în toate statele membre ale UE, iar în a doua etapă vom avea și un centru la Bruxelles. Realitatea este că astfel de laboratoare de inovare care fac politicile publice mai bune există în statele amintite mai sus, dar nu sunt prezente în Bulgaria, Croația, Slovenia, Slovacia, Cehia și nici în România.

Trebuie să înțelegem că avem și noi nevoie de un astfel de laborator iar eu mi-am luat angajamentul ca după alegerile parlamentare să prezint noului guvern pe baza experiențelor din alte state un ghid de implementare a unui astfel de laborator de inovare. Cum un guvern poate să coalizeze ideile existente în mediul universitar, la nivelul societății civile și sectorul privat astfel încât să facă politicile publice mai bune, să simplificie interacțiunea dintre cetățean și stat, să ne asigurăm că învățăm în școală acele lucruri pentru a găsi un loc de muncă, că tinerii noștri au abilități necesare pentru a avea acces la locurile de muncă ale viitorului, în materie de sănătate datele persoanelor și datele privind antecendentele medicale sunt stocate mai bine, că pot fi mai ușor transferate de la un spital la  celălalt în cazul în care este nevoie.

Trebuie culese multe idei bune din societate, dar punctul central trebuie să fie la nivelul administrației centrale pentru că doar atunci efectele bune pot fi multiplicate la nivelul întregului sistem. Dacă un ONG are o idee bună, poate face un proiect de succes, dar va rămâne izolat dacă el nu este extins la nivelul întregului sistem.



Despre metoda de introducere a unui astfel de „ser european” într-o administrație românească, având în vedere problemele cu care se confruntă România privind capacitatea administrativă în raport cu banii europeni și naționali

Siegfried Mureșan: Acest lucru nu va fi posibil fără sprinijul oamenilor. Dacă ai o idee bună și reușești să o faci cunoscută și prin mass-media oamenilor, acel guvern la început de mandat care își va permite să ignore ideile bune care vor duce la îmbunătățirea politicilor publice mă aștept să fie sancționat de către oameni. Este nevoie de idei concrete, în primul rând. Știm cu toții că educația, sănătatea trebuie reformate. De aceea noi ne propunem să luăm idei concrete de la laboratoarele de inovare din alte state și să le aducem în atenția viitorului guvern din România după alegeri. Nu proiecte mari, laborioase care să nu atace problema la rădăcină, ci soluții punctuale care să adreseze probleme punctuale existente.

Despre puterea exemplului și fezabilitatea intenției de a conecta ideile din zona societății civile cu ceea ce statul ar trebui să ofere.

Majoritatea laboratoarelor pe care le-am vazut au un număr limitat de angajați, de 4-5 angajați. Ele servesc ca punct nodal, de recepție pentru o mulțime de idei bune, existente în societate, la nivelul ONG-urilor și existând aceste proiecte existente la nivelul întregii administrației publice.

Despre importanța sprijinului Comisiei Europene: „Proiectul corespunde gândirii CE din această perioadă care spune exact ca și mie că vrea să obțină rezultate mai bune prin cheltuirea fondurilor europene”

Siegfried Mureșan: Proiectul meu s-a bucurat de sprijinul din partea Comisiei tocmai pentru că acesta corespunde gândirii CE din această perioadă care spune exact ca și mie că vrea să obțină rezultate mai bune prin cheltuirea fondurilor europene, mai mult pentru fiecare euro cheltuit și să nu ne mai uitam doar la rata de absorbiție, ci și la ce a rămas de pe urma cheltuirii banilor europeni. Chiar astăzi, am primit un studiu care analizează costurile accesării de fonduri europene. Este un studiu pe care noi în Comisia pentru buget a Parlamentului European l-am elaborat, astăzi am ajuns la variantă finală, îl vom prezenta public la jumătatea lunii noiembrie și acolo ne uităm pe țări, pe regiuni, pe categorii de beneficiari cât costă să accesezi fonduri europene și în ce măsură costul și efortul birocratic în acest sens este, eventul, atât de mare încât descurajează mici întreprinderi, mici antreprenori, mici ONG-uri sau povara birocratică pentru accesarea acestor fonduri face nerentabil demersul. Situația variază de la țară la țară. Este mai ieftin să accesezi fonduri europene în Polonia decât este în România. De ce este mai ieftin? Care sunt costurile în România? Cum putem renunța la ele?

Vrem să fie mai simplu pentru beneficiarii de fonduri europene să acceseze aceste fonduri, prin acest lucru neînțelegând că vrem o reducere a controlului. Nu vreau să creștem birocrația pentru că vreau să reducem, dar nu vreau nici să creăm un cadru în care frauda să fie la ea acasa. Vrem să păstrăm acele elemente de control necesare prevenirii fraudei, dar să facem accesarea de fonduri europene mai simplă și mai ieftină este un studiu pe care îl vom prezenta la jumătatea lunii noiembrie.

Despre credibilitatea europarlamentarului ca furnizor de soluții în contextul situației României, care este un stat codaș privind absorbția fondurilor europene: ”Sunt 10 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Este clar că nu mai suntem colegul nou venit ultimul în clasă”

Siegfried Mureșan: Credibilitatea mea este intactă. Acesta este și motivul pentru care sunt raportorul din partea grupului PPE pe tot bugetul UE. Este pentru prima dată când un europarlamentar din România primește tot bugetul UE pe mâinile sale, 150 miliarde de euro/an.

Sunt 10 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Este clar că nu mai suntem colegul nou venit ultimul în clasă. Este evident că toată lumea așteaptă să fim reprezentați bine în Europa, de oameni politici competenți. Toată lumea apreciează progresele care se întregistrează la noi acasa când acest lucru se întâmplă. Toată lumea vede și când ceva nu merge bine, când majoritatea parlamentară încearcă să împiedice acctul de justiție. Tot cee ce noi facem se vede.

Legat de fonduri europene. Noi suntem statul membru UE care are cea mai mică rată de absorbție a fondurilor UE. Acesta este un argunment foarte bun în favoarea ideii de a reflecta asupra necesității unor fonduri europene la același nivel sau reducerea acestora. Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a ne asigura că vom avea în viitor fonduri pentru politica de coeziune și politica agricolă este să folosim banii care alocași, să îii folosim bine, fără fraude. Este necesar să estimăm bine necesarul de fonduri europene. La începutul anului 2015, guvenul existent atunci a spus că vom avea nevoie de 6.6 miliarde de euro anul acesta.

La finalul anului am văzut că acel guvern a reușit să absoarbă doar 2 miliarde de euro. Atunci experții CE se utiă cu scepticism la prognozele venite din partea guvernelor Românie de vreme ce anul trecut ne-am lădat că vom reuși să abosrbim de 3 ori mai mult față de ceea ce am reușit să absorbim în mod real. Predictibilitate, estimări corecte, să absorbim banii care ne stau la dispoziție și să facem bine acest lucru pentru a rămâne ceva în urma lor.



Despre modul de raportare la eficiența  programului „Garanția pentru tineret”: ”Comisia Europeană va veni în toamnă acestui an cu evaluarea programului și în lumina evaluării vom decide câte fonduri europene vom acorda acestui program pentru anul următor”

Siegfried Mureșan: Șomajul în rândul tienrilor în Europa este prea mare, de aceea UE nu poate privi pasivă de pe margine. S-a lansat acest program prin intermediul căruia oricărui tânăr șomer din UE îi este garantat în timp de 4 luni accesul la locul de muncă, ucenicie sau continuarea formării profesionale. Locurile de muncă sunt create de sectorul privat, nu de cel public. Nu pot fi toți funcționari la stat. Acestea sunt crate în IMM-uri, de mici firme private. Obligația oamenilor politici este aceea de a crea acel climat, cadru proprice pentru investitorul privat în care  acesta să aibă încredere să investească. Eu cred că acest program, Garanția pentru tineret, este în primul rând un program social pentru că nu are drept scopt crearea locurilor de muncă fiindcă investitorul privat nu va crea un loc de muncă doar fiindcă UE acoperă o parte din cheltuieli pe o perioadă limitată eventulalului tânăr șomer. Un întreprinzător va crea locuri de muncă doar dacă economia este puternică, atractivă, competitivă, dacă știe că găsește forța de muncă, calificările de care are nevoie, că o poate angaja astăzi și renunța mâine la ea dacă va fi criză iar propriile produse nu vor mai fi căutate.

Acest program a fost o idee bună, eu am susținut-o de la început. Nu este suficient. Trebuie să susținem dezvoltarea economică fiindcă doar atunci se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite pe termen lung. Acest program nu prea creează locuri de muncă, ci locuri de practică, de ucenicie, continuarea profesională. Acestea sunt toate planuri B. Dacă sunt tânăr și sunt șomer, vreau un loc de muncă stabil, bine plătit, să îmi pot cumpăra o casă, să îmi pot întemeia o familie. Doar cu al șaptelea loc de practică nu pot face acest lucru.

Comisia Europeană va veni în toamnă acestui an cu evaluarea programului și în lumina evaluării vom decide câte fonduri europene vom acorda acestui program pentru anul următor. Vreau să continue pentru că știu că tinerii europeni au nevoie de el ,dar n uvreau să fie un program prin care distribuim tinerilor europeni câte un memory stick pe care scrie că le vom da un loc de muncă în viitor ci un program prin care să se stimuleze inovarea, cercetarea, dezvoltarea, crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată.

Despre situația României după 2019, când există posibilitatea ca Marea Britanie, principal contributor la bugetul UE, să părăsească UE: „Pentru a ne asigura că fondurile europene vin și în viitor, trebuie să absorbim banii acum și să îi cheltuim bine”

Siegfried Mureșan: Marea Britanie era un contributor net, adică asigura mai mult decât beneficia. Trebuie să vedem ce formă va avea viitoarea relație dintre UE și Marea Britanie. Dacă aceștia vor acces la piața internă, vor trebui să plătească o taxă pentru acest acces. Înseamnă că banii vor fi transferați tuturor statelor membre sume de bani. Nu știm dacă acestea vor if mai mari sau mici decât contribuția netă a Marii Britanii spre UE.

Dacă Marea Britanie va vrea acces la piața unică europeană, aceasta va trebui să plătească și niște taxe și după ce va părăsi UE. Trebuie să vedem cât vor fi și dacă vor fi mai mici. Dacă vor fi mai mici, va trebui să convingem tot restul UE pentru a păstra nivelul actual al politicii de coeziune, al fondurilor structurale. Eu văd la nivelul statelor bogate care finanțează această politică următoare grijă: nu ați reușit să absorbiți bine aceste fonduri și nu suntem siguri că sunteți capabili să cheltuiți bine acești bani. Pentru a ne asigura că fondurile europene vin și în viitor, trebuie să absorbim banii acum și să îi cheltuim bine. Politica de coeziune este și în interesul statelor contributoare pentru că este și în interesul Germaniei ca noi să ne dezvoltăm economic, ca produsele să fie competitive, să poată fi exportate în Germania, să cumpărăm de acolo. Teza că doar noi beneficiem de pe urma politicii de coeziune este falsă.

Despre participarea la Reuniunea anuală Fondul Monetar Internațional (FMI) – Banca Mondială: ”Principalul risc în anul următor pentru economia mondială este populismul”

Siegfried Mureșan: Am fost săptămâna trecută la reuniunea anuală a FMI și a Băncii Mondiale. Am discutat cu oameni de afaceri, bancheri, oameni politici despre situația economiei mondiale. Suntem cu toții de acord că principalul risc în anul următor pentru economia mondială este populismul. Populismul pe care l-am văzut în Marea Britanie înainte de referendum și cel pe care îl vedem în SUA în persoana lui Donald Trump.

Acesta este un risc pentru că în ultimii ani lumea este deschisă, interacționăm tot mai mult, dincolo de granițele unei țări, oamenii călătoresc, deci este clar că rezultatele globalizării sunt multiple. Avem schimburi comerciale mai mari, noi exportăm mai mult către alte state, lucru ce generează bunăstare.

Populiștii care încearcă să ne spună contrariul, că vor ziduri, garduri, vor naționalism, sunt unii eurosceptici –  ar însemna un risc la adresa agendei globale care duce la bunăstare.  Am discutat, de asemenea, despre starea economiei europene și am fost de acord că oamenii politici trebuie să cheltuiască cumpătat banul public. Economia UE are nevoie în continuare de reforme economice pentru a fi credibilă în ochii investitorilor. Situația economică în Europa este bună acum față de alte regiuni ale lumii, dar și sunt câteva state care trebuie monitorizate îndeaproape- cum sunt Grecia și Portugalia. Dacă nu vor aplica politici economice responsabile în anul următor vor fi din nou în criză.

Despre șansele României de aderare la spațiul Schengen: „Cred că este timpul ca Europa să aibă încredere în noi că putem securiza o frontieră externă a spațiului Schengen și să fim acceptați”

Siegfried Mureșan: Știm că îndeplinim condițiile de aderare. Condițiile tehnice sunt extrem de clare. Comisia Europeană trebuie să le evalueze. Decizia politică este luată de statele membre care ne spun că degeaba aveți instalate camere la frontieră dacă polițiștii sunt corupți și nu putem avea încredere că puteți păzi bine frontiera externă a spațiului Schengen. Eu spun că este timpul pentru a fi acceptați și am spus că lupta împotriva corupției trebuie să fie mai clară pentru ca partenerii noștri europeni să aibă încredere în noi. Vedem în momentul de față că justiția în România își face treaba, în special la nivelul prcuraturii, judecătorilor. Cred că este timpul ca Europa să aibă încredere în noi că putem securiza o frontieră externă a spațiului Schengen și să fim acceptați.

În contextul actual, cred că UE va evalua altfel statele care își păzesc bine frontier externă față de cele care nu fac acest lucru. Cele care nu păzesc bine frontier externă, vor fi ajutate pentru că este în interesul nostru ca Grecia să aibă frontiera externă bine păzită pentru că altfel iar vor veni 1 milion de imigranți ilegali. Evaluarea va fi mult mai dură față de statele care nu își păzesc frontiera externă, dar pentru cele care fac acest lucru vor fi oportunități de a intra în cercul statelor membre ale zonei Schengen.

Sursa: Caleaeuropeană.ro