Comunicat de presă - Siegfried Mureșan a obținut includerea României în Fondul Monetar European

Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare au adoptat ieri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică și financiară. 

Poziția cuprinde și amendamentul deputatului european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) prin care cere ca la FME să poată participa și statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar și-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României.

„Înființarea Fondului Monetar European a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Din momentul în care s-a pus în discuție acest fond am spus foarte clar că el trebuie să fie deschis și statelor UE care nu sunt membre ale zonei euro, dar și-au asumat aderarea la moneda unică, așa cum este cazul României. Astfel, prin adoptarea amendamentului meu, poziția oficială a Parlamentului European este ca România și celelalte țări care se află în aceeași situație să poată contribui la acest fond și să poată beneficia de acest fond alături de statele din zona euro”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pe raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea FME.

„Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare”, a mai spus Mureșan.

Raportul preliminar adoptat ieri este poziția politică oficială a Parlamentului European (PE) privind înființarea FME. Raportul urmează a fi adoptat formal și în plenul PE. Ulterior, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene urmează să ajungă la un consens privind cadrul legal al FME, ținând cont și de poziția politică a PE. După ce Consiliul ajunge la un acord în unanimitate, Parlamentul European va trebui să adopte sau să respingă decizia Consiliului.

Read More

Declarație de presă - Siegfried Mureșan: Am votat în Parlamentul European pentru creșterea fondurilor UE post-2020. Cer Guvernului României să obțină același vot în Consiliul UE

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL):

„Plenul Parlamentului European a votat ieri poziția proprie privind modificările aduse fondurilor europene structurale și de investiții post-2020. Poziția Parlamentului cuprinde și solicitarea mea din avizul Comisiei pentru bugete de a crește fondurile de coeziune pentru perioada 2021 - 2027 cu 47,5 miliarde de euro, față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Vorbim de o creștere de la 330,6 miliarde de euro, la 378,1 miliarde de euro. Asta înseamnă mai multe fonduri europene de absorbit pentru statele membre care au decalaj economic față de media UE, cum este și cazul României.

Decizia privind modificările fondurilor structurale și de coeziune se ia în comun de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (UE) ținând cont de acordul politic stabilit în Consiliul European. Cum președinția Consiliului UE este deținută în acest semestru de România, cer Guvernului Dăncilă să susțină și să obțină votul celorlalte guverne pentru această creștere de fonduri benefică pentru România.

Totodată, poziția Parlamentului European cuprinde și o serie de modificări care ar duce la simplificarea absorbției de fonduri europene, precum și la o mai mare transparență a folosirii banilor europeni. Aștept de la Guvernul României să sprijine și aceste modificări votate de Parlamentul European.

Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să răspundă la toate provocările cu care ne confruntăm: crearea de locuri de muncă, creștere economică, securitate. Dar pentru aceasta este nevoie de o finanțare adecvată și de o cooperare strânsă între instituțiile UE și guvernele statelor membre. Este rolul Guvernului României, care deține președinția Consiliului UE în acest moment, să obțină consensul guvernelor pentru creșterea alocărilor financiare în viitorul Buget multianual al UE”.

Read More

Declarație de presă - Siegfried Mureșan: Sprijin pentru Laura-Codruța Kövesi din partea coordonatoarei Grupului PPE în Comisia LIBE a Parlamentului European

Deputatul European Siegfried Mureșan (PPE / PNL), purtător de cuvânt al Partidului Popular European:

„Sprijinul anunțat de Partidul Național Liberal pentru candidatul român la funcția de Procuror European și munca europarlamentarilor PNL din aceste zile încep să dea roade. Grupul Partidului Popular European - familia noastră politică și cel mai mare grup politic din Parlamentul European - își arată sprijinul față de Laura-Codruța Kövesi pentru funcția de Procuror European.

Mai întâi, vice-liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Esteban González Pons, a anunțat ieri susținerea grupului pentru candidatul român la funcția de Procuror European.

Astăzi, Roberta Metsola, coordonatoarea Grupului PPE din Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European - comisie decidentă în procesul de numire a Procurorului European - a transmis că o consideră pe Laura-Codruța Kövesi favorită pentru această poziție datorită CV-ului și determinării candidatei.

Noi, europarlamentarii PNL din Grupul PPE, vom continua să ne coordonăm cu colegii din familia noastră politică astfel încât să obținem o majoritate în Parlamentul European pentru alegerea candidatului român.

Amintesc că alegerea Procurorului European se face în comun de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Noi, PNL, ne-am făcut datoria și vom obține un vot pentru candidatul român în Parlamentul European.

Așteptăm ca Guvernul României, care deține președinția Consiliului UE pe perioada procedurii de numire a Procurorului European, să negocieze un vot bun pentru candidatul român și în Consiliu UE.

Redau mai jos declarația de astăzi a coordonatoarei PPE în Comisia LIBE, Roberta Metsola: 

« Grupul PPE este ferm pentru susținerea unui procuror-șef european calificat și respectat, care va trebui să conducă lupta împotriva fraudei la bugetul UE și pentru interesul financiar al Uniunii Europene, în ansamblu. Comisia LIBE va intervieva acum cei trei candidați listați pentru acest post în cadrul unei audieri speciale care va avea loc în această lună. Într-o notă personală, trebuie să recunosc că CV-ul și determinarea Laurei-Codruța Kövesi o fac favorită pentru acest post. De fapt, ea s-a plasat deja pe primul loc după selecția făcută de un panel special. Aștept cu nerăbdare să am ocazia de a discuta despre acest rol cu doamna Kövesi și cu ceilalți doi candidați.»”

  

Read More

Siegfried Mureșan: Guvernele PSD – ALDE au absorbit doar 16% din fondurile europene pentru construcția de autostrăzi. Suntem codași în UE și riscăm să pierdem banii

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE):

„De ce nu avem autostrăzi? Pentru că Guvernul României nu absoarbe fonduri europene. Guvernele PSD - ALDE au absorbit până în prezent doar 16% din fondurile europene alocate pentru perioada 2014 – 2020 prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), program prin care este finanțată construcția de autostrăzi. 16% în mai bine de 5 ani.

România este, așadar, codașă în Uniunea Europeană la absorbția fondurilor europene dedicate proiectelor de infrastructură. Țara noastră a absorbit doar 11% din banii alocați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre cele două fonduri europene care finanțează POIM. Doar 2 țări din UE au o absorbție mai proastă: Slovenia și Croația. Media UE este de 17%. De asemenea,  România a absorbit doar 17% din Fondul de Coeziune, cel de-al doilea fond UE care finanțează POIM. Doar 3 țări UE au o absorbție mai proastă: Portugalia, Bulgaria și Croația. Media UE este de 23%.

Când spun că guvernele PSD - ALDE sunt de vină pentru lipsa absorbției fondurilor UE mă refer inclusiv la Guvernul Ponta care era la conducere în perioada 2014 - 2015 și care nu a reușit să acrediteze autoritățile de management responsabile cu gestionarea fondurilor UE.

În mai bine de 5 ani, România a cheltuit doar 16% din banii alocați prin POIM, adică 1,7 miliarde de euro, dintr-un buget total al programului de 10,8 miliarde de euro. Mai avem mai puțin de 5 ani la dispoziție să cheltuim restul de 84%, și asta doar fiindcă, în mod excepțional, se aplică regula N + 3, adică putem atrage banii încă 3 ani după încheierea cadrului financiar. Este aproape imposibil să absorbim toți banii până atunci, mai ales cu actualul guvern. În acest ritm, România va avea, cel mai probabil, pierderi de fonduri europene alocate pentru infrastructura rutieră.

Este o umilință a guvernanților față de toții românii: să aibă la dispoziție miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru construcția autostrăzilor și să nu fie în stare să-i folosească. 

Soluția este clară: pentru a nu pierde banii alocați țării noastre pentru autostrăzi, Guvernul PSD - ALDE trebuie schimbat urgent cu un guvern capabil și doritor să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. România are nevoie de autostrăzi acum. Orice lună fără autostrăzi este o lună în care pierdem investitori.”

Read More

Comunicat de presă - Bilanțul Guvernului după un an cu prim-ministrul Dăncilă: slăbirea justiției, îndatorarea românilor, instabilitate economică, bâlbe și dezinformări; o pagină neagră din istoria Guvernului României

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL):

„Astăzi se împlinește un an de când PSD a propus-o în funcția de prim-ministru pe Viorica Dăncilă. În cele 365 de zile de la propunere, Viorica Dăncilă a dovedit tuturor românilor și întregii Europe că este cel mai incompetent prim-ministru român de după 1989, dar și unul dintre cei mai nocivi șefi de Guvern pe care i-a avut România în ultimii 29 de ani.

În primul rând, Guvernul Dăncilă a avut ca prioritate slăbirea justiției și atacarea statului de drept. Revocarea șefei Direcției Naționale Anticorupție fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii a atras îngrijorarea tuturor partenerilor europeni. De asemenea, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a propus și adoptat modificări ale legilor justiției împotriva recomandărilor magistraților, ale partenerilor europeni și ale Comisiei de la Veneția - organismul competent a se pronunța dacă un proiect legislativ respectă statul de drept. Aceste legi au dus la slăbirea justiției, iar Guvernul Dăncilă și-a pierdut orice urmă de credibilitate în fața partenerilor europeni. Ca atare, în 13 noiembrie, Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al țării noastre de când am aderat la UE. La cele 12 recomandări care se regăseau în raportul MCV din ianuarie 2017, s-au mai adăugat încă 8 recomandări în care se cere, printre altele, suspendarea aplicării legilor justiției și revizuirea acestor legi luând în considerare recomandările prevăzute în MCV, precum și recomandările Comisiei de la Veneția.

Tot Guvernul Dăncilă a ales să reacționeze ca într-un regim nedemocratic și a atacat cu bastoane și gaze lacrimogene mii de protestatari care, la data de 10 august, militau pașnic tocmai pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției. Din cauza acestor atacuri nejustificate, Parlamentul European a adoptat în 13 noiembrie o rezoluție care condamnă intervenția violentă și disproporționată a autorităților la protestele din 10 august 2018.

Dincolo de atacurile la adresa justiției, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a continuat cu măsurile populiste începute de precedentele guverne PSD - ALDE. Din cauza acestor măsuri în dezacord cu regulile economiei de piață și din cauza lipsei reformelor structurale, prim-ministrul Dăncilă și majoritatea PSD - ALDE au dus România la un prag de recesiune, încheind anul 2018 cu o un deficit de aproape 3%, deși am avut o creștere de peste 4%. Această creștere este artificială, iar oamenii nu beneficiază de pe urma ei.

Aceste măsuri rele încalcă reguli ale Uniunii Europene. De aceea, Consiliul UE a transmis în decembrie 2018 o recomandare Guvernului Dăncilă, anume, ca rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare să nu depășească 4,5% în 2019 pentru a se încadra în ținta de deficit. Guvernul Dăncilă nu poate, însă, să se încadreze în ținta de deficit fără măsuri drastice pentru că nu mai are bani de unde să acopere creșterile de salarii și pensii din ultimii ani. Dacă Guvernul nu se încadrează în regulile europene, riscăm aplicarea de amenzi și modificarea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiții. În plus, creșterea deficitului înseamnă că Guvernul face datorii în numele românilor. Aceste datorii împreună cu dobânzile aferente vor fi plătite de noi și de copiii noștri mult după ce acest Guvern nu va mai fi la putere. Nu este, deci, de mirare că Guvernul încă nu a publicat proiectul de buget pentru 2019. Caută să redacteze un buget în care să ascundă cât mai mult semnalele începutului de criză.

Un alt lucru grav este că toate aceste măsuri fiscale ne-au îndepărtat de aderarea la zona euro. Dacă acum doi ani îndeplineam 3 din cele 5 criterii principale privind aderarea la zona euro, acum mai îndeplinim doar 1 din cele 5 criterii.

Dincolo de bilanțul extrem de grav în justiție și economie, prim-ministrul Dăncilă s-a evidențiat și prin prestații ridicole pe plan intern și extern. Partenerii europeni pe care i-a întâlnit și-au dat seama, din primele minute ale discuției, că au de a face cu un prim-ministru comandat, care nu ia decizii de unul singur.

Nu a existat aproape nicio întâlnire bilaterală la care prim-ministrul Dăncilă să nu ne facă de râs. A uitat numele prim-ministrului Estoniei, a confundat orașul în care se afla, Podgorica, capitala Muntenegrului, cu Priștina, capitala Kosovo, și nu a mai ajuns la întâlnirea programată cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. A spus că vrea să reducă democrația și că <<orice om îi este teamă de o plângere penală>>. Sunt doar câteva exemple din o mulțime de bâlbe și gafe ale acestui prim-ministru care, în doar un an de mandat, a adunat exemple de nepotrivire cu funcția și necunoașterea limbii române cât toți predecesorii săi la un loc.

Am fi putut spune că este doar un politician incompetent, naiv și gafeur scos în față să ne facă să râdem în timp ce Dragnea conduce Guvernul după bunul plac. Dar nu este doar atât. Dovada că Viorica Dăncilă a fost întotdeauna pe deplin conștientă de acțiunile sale și că și-a asumat cu bună știință rolul de pion al lui Dragnea este discursul din plenul Parlamentului European din 3 octombrie. Atunci, prim-ministrul României a ales să mintă și să spună că jandarmii au atacat în 10 august cu bastoane și gaze lacrimogene doar protestatari violenți. Asta deși am văzut cu toții la televizor cum jandarmii au atacat mii de protestatari pașnici.

Pe scurt, Viorica Dăncilă a ales să fie prim-ministrul președintelui infractor al PSD, Liviu Dragnea, în loc să fie prim-ministrul tuturor românilor. Ca prim-ministru pe durata primei Președinții române a Uniunii Europene, Viorica Dăncilă avea obligația să reprezinte bine țara noastră în Europa și să fructifice oportunitățile care reies din această președinție. Din cauza modului în care a condus guvernul în primul an de activitate, întreaga Uniune Europeană se întreabă dacă acest Guvern este capabil să conducă Europa timp de șase luni. Acest Guvern este izolat pe plan european, nu a obținut nimic pentru poporul român în Europa. Ne-a îndepărtat de aderarea la zona euro, ne-a îndepărtat de aderarea la Schengen și a transformat România dintr-un exemplu european privind lupta anticorupție, într-un stat în care guvernul are ca prioritate slăbirea independenței justiției.

După un an de mandat trebuie să tragem linie și să spunem <<nu>>; <<nu mai vrem încă doi ani cu Dăncilă în fruntea Guvernului>>. Nu trebuie să ne fie teamă că această schimbare va afecta Președinția română a Consiliului UE. Nu ar fi prima schimbare de șef de guvern sau de stat în timpul unei președinții. S-a întâmplat în timpul președinției Cehiei din 2009, a Italiei din 1996, a Franței din 1995 și a Danemarcei din 1993, fără să se creeze blocaje instituționale. Vom avea mai mult de suferit dacă toată președinția română va fi condusă de un prim-ministru cu zero credibilitate în rândul partenerilor externi.”

_____________________________________

Pentru detalii

Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan

Andrei JUJAN: +40 766 369 485

Cătălina BOCAI: +40 785 216 659

Elisaveta BRAGUȚA: +40 733 128 442

Read More

Declarație de presă - Siegfried Mureșan: Guvernul Dăncilă să crească de urgență alocările pentru cercetare și dezvoltare în Bugetul de stat pe 2019

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL):

„Guvernul Dăncilă condamnă România la sărăcie pe termen lung dacă nu crește de urgență alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare. În economia mondială a secolului XXI, dacă nu inovezi nu poți face față competiției. Cele mai mari companii mondiale precum și companiile cu cel mai mare potențial de dezvoltare provin din țări unde atât statul, cât și mediul privat alocă de ani buni fonduri mari pentru acest domeniu. La fel, salariații cu cele mai mari venituri medii lucrează în țări unde investițiile în cercetare și dezvoltare sunt la cel mai înalt nivel.

Din acest motiv, Uniunea Europeană și-a asumat ca țintă în Strategia <<Europa 2020>> un procent de 3% din PIB pentru investiții în cercetare și dezvoltare. În cadrul aceluiași obiectiv, România și-a asumat o creștere națională până la 2% din PIB până în 2020.

Cu toate acestea, autoritățile române nu doar că bat pasul pe loc, ba chiar regresează. Conform datelor Biroului european de statistică <<Eurostat>>, publicate la sfârșitul săptămânii trecute, România a investit în 2017 doar 0,5% din PIB în acest domeniu. Mai puțin chiar decât în 2007, anul aderării noastre la UE, când procentul era de 0,51% din PIB. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde media este de 2,07% din PIB, iar pe primele locuri se află Suedia (3,3%), Austria (3,16%) și Danemarca (3,06%). De asemenea, conform aceluiași document, Bulgaria a crescut alocările din PIB de la 0,43% în 2007, la 0,75% în 2017, deci cu jumătate mai mult decât România.

Guvernul PSD - ALDE nu respectă nici propriile hotărâri. În 27 februarie 2017, Guvernul României, condus atunci de Sorin Grindeanu, adopta o hotărâre prin care își asuma ca, până în 2020, alocările publice pentru cercetare și dezvoltare să crească la 1% din PIB. Iată că, la finalul aceluiași an, România investise doar 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare, dintre care doar 0,21% erau investiții publice, conform datelor publicate în noiembrie de Institutul Național de Statistică. Adică de 5 ori mai puțin decât își asumase Guvernul pentru 2020.

Lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare este și unul dintre motivele principale pentru care tinerii bine pregătiți pleacă din țară și aleg să-și continue studiile și carierele în vestul Europei sau America de Nord. Mai mult, Guvernul pune bețe în roate și companiilor private care ar investi în cercetarea din România, dar ezită din cauza deselor modificări la codul fiscal care creează incertitudine, dar și a dezinteresului pe care îl arată autoritățile pentru acest sector economic.

De aceea, cer Guvernului Dăncilă și ministrului corigent la buget Eugen Teodorovici să publice de urgență proiectul de buget pentru anul 2019 în care să includă o creștere a alocărilor pentru cercetare și dezvoltare în acord cu ținta asumată în Strategia <<Europa 2020>>. Ar fi, totodată, și un bun exemplu pe care îl dăm tuturor statelor membre în timpul Președinției române a Uniunii Europene.”

_____________________________________

Pentru detalii

Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan

Andrei JUJAN: +40 766 369 485

Cătălina BOCAI: +40 785 216 659

Elisaveta BRAGUȚA: +40 733 128 442

Read More

Comunicat de presă - Siegfried Mureșan a obținut 28 de milioane de euro din Bugetul UE 2019 pentru fermierii afectați de pesta porcină africană și gripa aviară

Plenul Parlamentului European a votat, astăzi, Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2019. Bugetul cuprinde și solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) de a aloca 28 de milioane de euro pentru fermierii afectați de pesta porcină africană (PPA) și gripa aviară.

Cele 28 de milioane de euro vor fi alocate către Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru măsurile specifice destinate fermierilor afectați de pesta porcină africană și gripa aviară din România și din celelalte state membre ale UE.  

„Am votat astăzi, în plenul Parlamentului European, Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2019. Forma finală a bugetului cuprinde și 28 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de pesta porcină africană și gripa aviară, fonduri alocate în urma amendamentelor depuse de mine la proiectul inițial de buget. Având în vedere că 80% din focarele de pestă porcină africană din UE se află pe teritoriul României, acești bani vor ajunge, în mare parte, la fermierii români păgubiți”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

„Alocarea acestor bani este o victorie cu atât mai mare cu cât, până la finalul negocierilor, Guvernul României nu trimisese documentația necesară pentru ca România să beneficieze de fonduri europene din această linie bugetară pentru pesta porcină africană în Bugetul UE 2019. Așadar, a trebuit să conving mai întâi colegii din Parlamentul European, apoi Consiliul UE și Comisia Europeană că România are nevoie de acești bani fără a exista o cerere oficială din partea autorităților de la București. Dacă această cerere ar fi fost depusă în timp util, cel mai probabil suma obținută pentru despăgubirea fermierilor români din Bugetul UE 2019 ar fi fost mult mai mare. Mai mult decât atât, Guvernul Dăncilă a votat  în luna septembrie inclusiv reducerea cu 8,5 milioane de euro a alocărilor către o a doua linie bugetară din care vor fi sprijiniți fermierii afectați de pestă. Din fericire, această tăiere a fost eliminată din forma finală de buget”, a adăugat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Read More