Cum se folosesc bogații lumii certați cu legea de „vizele de aur” europene

Postat la ora 12:16, joi, 31 mai 2018
Plenul Parlamentului European a dezbătut miercuri la Strasbourg problema proliferării corupției și a criminalității prin vizele de aur (golden visas). Acesta este un subiect de interes în Comisia specială pentru crime financiare, evaziune fiscală și evitarea impozitelor (TAX3), a cărei activitate a început în martie 2018 şi în cadrul căruia sunt membru. Deși aparent o oportunitate de investiție ingenioasă, vizele de aur au consecințe serioase în ceea ce privește corupția și criminalitatea.

Schemele de rezidență şi cetățenie prin investiții, cunoscute şi ca „vize de aur”, oferă statut de rezident sau cetățenie în mod rapid cetățenilor străini care investesc sume de bani ce variază între 250.000 de euro și 10 milioane de euro în economiile țărilor care le pun la bătaie. Astfel de programe înlesnesc accesul celor bogați la Uniune Europeană, a rezidenței și a liberei circulații pe teritoriul acesteia. Ele sunt oferite de 20 de economii la nivel mondial, dintre care 12 sunt în interiorul Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Monaco (Franța), Portugalia, Spania şi Marea Britanie. Unele dintre aceste scheme includ și posibilitatea obținerii cetățeniei fără a locui pe teritoriul țării respective.

Consecința acestei practici este foarte simplă: din ce în ce mai mulți milionari din țări precum Rusia sau China devin noi cetățeni ai Uniunii Europene fără să fi locuit pe teritoriul european. Într-un raport al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) aceste vize au fost numite „ușa din spate către evaziune fiscală și spălare de bani”.  

Riscurile principale pe care vizele de aur le presupun implică proasta gestionare a aplicanților de către guvernele statelor membre, printre solicitanți numărându-se uneori și infractori bogați. Aceştia văd în astfel de programe o oportunitate de a scăpa de autoritățile de aplicare a legii din țările de proveniență și a-și continua activitățile în UE. Originea banilor pe care aceste persoane îi investesc nu este verificată suficient, ducând la circularea transfrontalieră a fondurilor ilicite. În plus, riscul spălării de bani prin achiziția de proprietăți imobiliare este sporit în mod semnificativ prin aceste scheme.

Deși acordarea cetățeniei este o competență exclusivă a statelor membre, într-o Uniune Europeană în care libera circulație și piața unică funcționează, decizia de a facilita acest lucru prin vize de aur ne poate afecta negativ pe toți. Investitorii trebuie să aibă posibilitatea să investească şi astfel să creeze slujbe în UE. Cu toate acestea, avem nevoie de reguli şi criterii clare pentru obținerea vizelor prin scheme de investiții. Acest lucru este necesar pentru menținerea valorilor de bază ale Uniunii Europene, pentru asigurarea transparenței, prevenirea abuzurilor şi evitarea riscurilor legate de securitate fiscală şi economică. 

În dezbaterea de miercuri s-a ajuns la un consens între deputații europeni din grupuri politice diferite. Toți au fost de acord că, în multe dintre aceste cazuri, schemele vizelor de aur sunt abuzate pentru a evita sancțiuni şi pentru facilitarea evaziunii fiscale. Nu trebuie să oferim celor bogați cetățenie în mod automat, ci acelora care petrec un timp suficient pe teritoriul unui stat membru și se integrează în țările respective. Deputații europeni au solicitat o mai bună coordonare și cooperare între statele membre UE şi mai multă acțiune din partea Comisiei Europene.

Sursă foto: eppgroup.eu